- Cafeaua , prietenul si in acelas timp dusmanul sanatatii

Cafeaua, prietenul şi, în acelaşi timp, duşmanul sănătăţii

Cafeaua, prietenul şi, în acelaşi timp, duşmanul sănătăţii

După apa potabilă, cafeaua este cea mai populară băutură din lume, fiind consumată zilnic în aproximativ 2 miliarde de ceşti. Un sondaj din urmă cu câţiva ani a arătat că, pe plan mondial, 91 la sută dintre orăşeni sunt consumatori de cafea, ness şi cappuccino, femeile fiind mai mari consumatoare decât bărbaţii.
Efectele benefice ale consumului de cafea
În urmă cu 1.000 de ani, filozoful Avicenna considera cafeaua drept un valoros medicament pentru combaterea multor afecţiuni maladive. Treptat, au fost dovedite efectele diuretice, laxative, energizante, euforizante, excitante nervos şi psihic, tonice pentru inimă, vasoconstrictoare central şi periferic (coronare, cerebrale, pulmonare şi renale), cu condiţia unui consum moderat, care să nu reprezinte o ameninţare a sănătăţii.
În cazul unui consum de o singură ceaşcă de cafea, maxim două ceşti pe zi, s-a constatat stimularea sistemului nervos central, în primul rând a acuităţii mentale, mărirea atenţiei, a puterii de concentrare şi de memorare, paralel cu scăderea oboselii musculare şi intelectuale sau a stării de somnolenţă, mai ales la persoanele cu vârste de peste 65 de ani şi la cei care depun eforturi intelectuale deosebite, datorită creşterii nivelului de dopamină, adrenalină şi serotonină din creier.
Cafeaua reduce frecvenţa unor boli legate de dereglarea sistemului nervos (Parkinson, Alzheimer, scleroză în plăci), cu efecte bune, atât la bărbaţi, cât şi la femei care nu folosesc tratamente de substituţie hormonală cu estrogeni.
De menţionat că, în cazul folosirii acestor substanţe hormonale, este posibil un efect invers, cu creştere semnificativă a riscului de îmbolnăvire.
Cafeaua uşurează durerile de cap cu migrene, fiind un excelent analgezic datorită conţinutului în trigonelină. Măreşte performanţele intelectuale şi fizice, creând vigilenţă atunci când creierul funcţionează mai lent, îndepărtând stările de depresie psihică, de anxietate. Creşte frecvenţa şi amplitudinea mişcărilor respiratorii şi locomotorii, fiind indicată la conducătorii auto-moto, la medicii chirurgi, la sportivi.
Consumată caldă, după masă, cafeaua favorizează digestia, stimulează secreţia biliară, iar prin creşterea motilităţii intestinale permite o mai bună asimilare a alimentelor prin acţiunea directă asupra peristaltismului gastrointestinal, îndepărtând senzaţia de greaţă şi vărsături.
Cafeaua reglează funcţiile inimii şi ale sistemului circulator periferic, datorită conţinutului în teofilină şi, în plus, previne infarctul miocardic şi scăderea, sub normal, a tensiunii arteriale. Previne şi reduce riscul de diabet zaharat cu 25 la sută, menţinând glicemia sub control. Măreşte acuitatea vizuală şi auditivă, prin conţinutul în teobromină.
Consumată înainte de mese, cafeaua provoacă o ardere mai rapida a caloriilor, ajutând la reducerea, într-un timp scurt, a excesului din greutatea corporală.
A nu se neglija faptul că toate aceste acţiuni favorabile asupra organismului sunt posibile numai la consumul moderat de cafea, respectiv 1-2 ceşti pe zi.
Cafeaua poate fi utilizată şi în cosmetică
Folosirea cremelor cu cofeină, aplicate dimineaţa şi seara, are efecte recunoscute pe plan mondial în combaterea celulitei şi a excesului de grăsimi, asigurând eliminarea surplusului de apă din ţesuturi şi dizolvarea rapidă a grăsimilor din corp (lipoliză), ceea ce dă o mare utilitate în regimurile de slăbire. Sub formă de produs natural preparat în casă, se amestecă zaţul de cafea cu ulei de măsline şi se obţine o pastă deosebit de eficientă la masarea zonelor afectate de celulită.
La persoanele în vârstă, cafeaua frânează ritmul de îmbătrânire prematură a organismului printr-o serie de substanţe active cu rol de regenerare şi tonifiere a celulelor.
Cafeaua este indicată pentru a asigura un ten sănătos, folosind măşti preparate dintr-o ceaşca de zaţ, amestecată cu albuşul unui ou, având efecte evidente de curăţire a impurităţilor, reducerea porilor şi eliminarea celulelor moarte.
Consumul moderat de cafea combate cancerul hepatic
Multe studii medicale au demonstrat acţiunea clară a consumului moderat de cafea (2 ceşti pe zi) în prevenirea şi combaterea cancerelor la diferite organe ale corpului. În primul rând s-a dovedit că prezenţa unor cantităţi importante de antioxidanţi (acizi clorogenici, nutrienţi şi enzime) din boabele de cafea protejează celulele sănătoase şi bolnave împotriva efectelor dăunătoare ale radicalilor liberi cancerigeni, asigurând acţiuni benefice asupra funcţiilor ficatului şi asupra afecţiunilor hepatice cronice şi a cirozelor hepatice.
Din studiile epidemiologice efectuate la Institutul Karolinska, din Suedia, a rezultat că, în urma consumului a 2 ceşti pe zi, scade riscul cancerului hepatic cu 43 la sută comparativ cu persoanele care nu beau deloc cafea; chiar la o singură ceaşcă pe zi se reduce riscul de cancerizare cu 25 la sută, efectele fiind mai evidente la persoanele obeze şi la cele alcoolice.
Alte studii arată că, în cazul consumului regulat şi moderat de cafea (1-2 ceşti pe zi), scade riscul cancerului din cavitatea bucală, a cancerului faringian şi esofagian, a cancerului de rinichi, a cancerului de colon şi rect (cu aprox. 50 la sută) şi a cancerului endometrial-uterin (cu 36 la sută). Efecte foarte bune are cafeaua (1-2 ceşti pe zi) şi asupra cancerului de sân.
La femeile nefumătoare, cafeaua scade riscul de cancer pulmonar, ceea ce poate fi un îndemn pentru a renunţa la obiceiul consumului aburului de cafea în fum de ţigară.
Cercetări recente au demonstrat că un consum moderat de cafea, asociat cu exerciţii fizice şi sport, protejează pielea împotriva cancerului provocat prin expunere îndelungată la soare, mai ales la raze ultraviolete.
Efectele dăunătoare ale excesului de cafea
Se consideră că orice consum de cafea stimulează sistemul nervos central numai pe o durată scurtă de timp, asemenea efectului efemer produs de alcool. Această acţiune asupra organismului obosit este înşelătoare, întrucât este înlocuită, la scurt timp, cu reacţii specifice exceselor. Dacă se consumă în cantităţi mari, peste 3 ceşti pe zi, cafeaua devine dăunătoare, chiar la persoane sănătoase, provocând efecte care ar trebui evitate.
Cafeaua în exces accentuează stările de insomnie (de aceea nu se bea înainte de culcare) şi a stărilor de oboseală fizică şi intelectuală, nevropatie, hiperexcitabilitate, agitaţie, nevroze, confuzia ideilor, depresie psihică, incoerenţă la exprimare şi tremurături de membre. Afectează neurotransmiţătorii din creier, declanşând crize repetate de anxietate, atacuri frecvente de panică şi presimţiri sumbre, ceea ce îi determină pe unii specialişti să pledeze pentru renunţarea completă la cafea.
De asemenea, excesul de cafea provoacă migrene, ameţeli, astenie nervoasă şi dureri de cap, deoarece modifică fluxul de sânge care ajunge la creier. Este recomandată evitarea excesului la persoanele care suferă de inimă.
Cafeaua tare, băută în timpul mesei, măreşte aciditatea gastrică, agravează durerile ulceroase şi provoacă reflux gastric, indigestii, simptome de pirozis şi iritaţii intestinale.
Consumul a peste 4 ceşti/zi, mai ales la fumători, măreşte cu 100 la sută riscul cancerului pancreatic, cu 86 la sută a cancerului gastric şi cu 30 la sută a cancerului pulmonar, efectul fiind corelat cu intensitatea sintezei de adrenalină şi noradrenalină, implicate în procesele de metastazare.
Cafeaua în exces măreşte riscul îmbolnăvirii de reumatism şi lombosciatică. În aceste afecţiuni, cofeina îngustează vasele capilare de la capătul arterelor, reducând ritmul de circulaţie a sângelui şi a nutrienţilor către tendoanele spinale. La femei, consumul a peste 3 ceşti/zi măreşte riscul de osteoporoză, mai ales după menopauză şi spre bătrâneţe.
Consumată în exces, cafeaua creşte nivelul colesterolului din sânge, ca urmare a existenţei a două substanţe (kahweol şi cafestrol) din ulei, predominând în cafeaua preparată prin fierbere, infuzare sau în cafetieră.
Excesul de cafea provoacă litiază renală urică, edeme, urinări frecvente şi exces de acid uric, iar prin intensificarea excreţiei renale a calciului, poate deveni un factor declanşator al schizofreniei, tetaniei şi spasmofiliei.
La femeile care consumă cafea în exces se declanşează sindromul premenstrual şi creşte riscul de avort spontan. Mai grave sunt acţiunile la femeile însărcinate şi la cele care alăptează, întrucât cofeina se transmite la sugari, manifestând stări de agitaţie, iritabilitate şi insomnie.
Consumul de cafea în exces provoacă dependenţă. Întreruperea bruscă a consumului poate provoca simptome specifice de servaj.
Recomandări de consum
O dată cu respectarea cantităţii optime de cafea consumată zilnic este recomandată combinarea cu lapte dulce, realizând o băutură hrănitoare, gustoasă şi foarte bine tolerată de organism. Astfel, se reduce substanţial acţiunea dăunătoare a excesului de cofeină. Nu este indicată folosirea cafelei în amestec cu smântână sau cu frişcă. Cea mai bună formă de consum ar fi cafeaua decofeinizată. Se exclude tabietul unor persoane de a asocia cafeaua cu tutun şi coniac, cu băuturi răcoritoare pe bază de cola sau alături de un baton de ciocolată amăruie, întrucât se poate depăşi plafonul optim de cofeină şi se pot declanşa unele reacţii adverse. Ca principiu de bază, cafeaua nu se va reîncălzi niciodată.