misu cafea

misu cafea
http://www.youtube.com/channel/UCgbAuQQ7-VouXig3YWWwE7A?ob=0&feature=results_main

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Efectele cafelei de dimineata



Efectele cafelei de dimineata

Cafeluta de dimineata face minuni pentru ficatul nostru. Potrivit cercetatorilor japonezi, persoanele care beau o cafea pe zi au mai putine riscuri de a se imbolnavi de cancer de ficat.

Pentru a descoperi efectele cafelei asupra ficatului, doctorul Taichi Shimazu de la Universitatea Tohoku din Sendai (Japonia) a tinut sub observatie doua grupuri de persoane cu varste de peste 40 de ani. Din primul grup au facut parte 10.588 de barbati si 11.816 femei, care au fost monitorizati pe parcursul a noua ani. Al doilea grup, compus din 38.000 de persoane, a fost analizat sapte ani.

Subiectii au trebuit sa raspunda la un chestionar despre starea lor de sanatate si obiceiurile alimentare. Bineinteles, chestionarul a cuprins si intrebari referitoare la consumul de cafea. .
Pe parcursul studiului au fost depistate 117 cazuri de cancer hepatic. Cercetatorul japonez a pus aceste imbolnaviri pe seama faptului ca pacientii respectivi nu obisnuiau sa consume cafea.

Dupa noua si, respectiv, sapte ani de studiu, doctorul Taichi Shimazu a ajuns la urmatoarea concluzie: cu cat consumul de cafea este constant, cu atat riscurile de cancer hepatic sunt mai reduse. Astfel, o persoana care bea din cand in cand cate o cafea prezinta un risc cu 29% mai mic decat cea care nu obisnuieste sa consume aceasta bautura.

Mai mult decat atat, cei care isi beau cu regularitate cafeaua de dimineata au un risc de a dezvolta un cancer de ficat cu 42% mai mic in raport cu cei care nu sunt amatori de cafea.

Contrar a ceea ce am fi tentati sa credem, nu cafeina este cea care ne protejeaza ficatul. Si ceaiul, de exemplu, contine cafeina, dar nu a demonstrat acelasi efect asupra ficatului. Substanta protectoare pentru ficat este acidul clorogenic. Acesta este de fapt un acid din categoria polifenolilor. De aceea, acidul clorogenic are proprietati antioxidante, reusind astfel sa lupte contra cancerului.

"Nu am descoperit totusi mecanismele prin care cafeaua actioneaza asupra ficatului", marturiseste doctorul Taichi Shimazu. El a dat asigurari ca va continua studiile pentru a confirma rezultatele obtinute.

Cafeaua este cunoscuta mai ales pentru proprietatile sale revigorante si energizante. Ea are un efect favorabil asupra sistemului nervos central si asupra proceselor care tin de concentrarea atentiei.

In ceea ce priveste efectul protector al cafelei asupra ficatului, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, afirma ca acesta trebuie confirmat de alte studii, desi nu pune la indoiala rezultatele cercetatorului japonez.

"In acest moment se fac, de asemenea, cercetari pentru a demonstra ca poate fi utila unor persoane in crizele de astm", mai spune prof. dr. Mencinicopschi.

luni, 10 septembrie 2012

SANATATEA DIN CEASCA DE CAFEA



Sanatatea din ceasca de cafea
Consumul moderat de cafea aduce beneficii pentru sistemul nervos, inima si digestie si previne diabetul si cancerul de colon

     Probabil nu v-ati gandit niciodata la cafea ca la un elixir de sanatate. Dimpotriva, incercati sa renuntati la acest viciu aromat. Faceti o greseala, o ceasca de cafea e leac pentru cancerul de colon, trateaza durerile de cap, imbunatateste starea de spirit si performantele cognitive, reduce riscul imbolnavirii de diabet si Parkinson, elimina pietrele de la rinichi si ajuta in dietele de slabire. Aceste citeva argumente ne conving ca lichidul negru si fierbinte nu e nociv pentru sanatate. Cu o conditie: sa nu abuzam. Prea multa cafea ne va face mai mult rau decat bine.
  • Sursa de antioxidanti si fibre
    Cafeaua este al doilea produs comestibil din lume, dupa ulei, si a doua bautura, dupa apa. Gustul si aroma cafelei sunt apreciate in toate tarile, fiind consumata zilnic de peste 100 de milioane de oameni. Medicii ne-au speriat cu efectele daunatoare ale cafelei care creste tensiunea si ingalbeneste dintii. Tot mai multe cercetari arata insa ca bautura noastra favorita de dimineata ne protejeaza de o multime de boli, din care vreo 10 sunt letale. Care este adevarul despre aceasta controversata placere matinala? Cafeaua contine cafeina, o substanta care stimuleaza sistemul nervos central, avind efect temporar energizant pentru organism. Contine si antioxidanti, de patru ori mai puternici decat ceaiul verde. De asemenea, boabele de cafea contin acid clorogenic (reduce concentratia de glucoza din sange), polifenoli (cu rol in protectia celulelor) si oxazol (cu efect antiinflamator si antireumatic). O sa vi se para socant, dar cafeaua are mai multe fibre si mai multi antioxidanti decat sucul de portocale. Un studiu facut de un grup de savanti din Spania a dovedit ca o cana de cafea neagra are un continut de fibre si polifenoli mai ridicat decat orice alta bautura de pe planeta.
  • Protectoarea inimii
    Un studiu facut la Iowa Women’s Health, pe un esantion de 27.000 de femei, pe o perioada de 15 ani, arata ca, datorita consumului de cafea (decofeinizata sau nu) scade si riscul afectiunilor cardiovasculare, in special la femei. Mai exact, daca bem trei cani pe zi, sansele de a ne imbolnavi de inima scad cu 24%. Dar, atentie! In ceea ce priveste bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei sunt mai mici cu cat numarul de portii consumate zilnice este mai mare. In cantitati moderate, cafeaua combate colesterolul rau, adica grasimile care se depun pe peretii vaselor de sange si duc la aparitia infarctului sau a accidentelor cerebrale. Este adevarat si ca o cana de cafea duce la cresterea pulsului. Cu toate acestea, toate cercetarile facute in Marea Britanie si in SUA au aratat ca folosirea cafelei filtrate nu provoaca schimbarea ritmului cardiac la persoanele care au suferit accese de inima. De aceea nu e obligatoriu ca aceste persoane sa renunte definitiv la cafea.
  •  Fara dureri de cap si stres
     Cel mai cunoscut efect al cafelei este cel exercitat asupra creierului si sistemului nervos. Nimic nu inlatura mai bine oboseala decat o ceasca de cafea. Ne fereste de moleseala care apare dupa masa de pranz. Cofeina din cafea are un efect sporit de analgezic, recomandabil in special in cazul migrenelor. Asa se explica si faptul ca unele medicamente analgezice contin doze mici de cofeina. Consumul de cafea are legatura si cu performantele cognitive: la teste simple, cum ar fi viteza de reactie, memorarea auditiva sau teste de rationamente vizual-spatiale, persoanele care beau regulat cafea au rezultate mai bune decat ceilalti.  Daca beti cafeaua in doze mici pe tot parcursul zilei, veti fi mai atenti, mai activi si mai energici, au descoperit medicii de la Harvard Medical School. Doctorii din Singapore spun ca daca beti cafea, nu veti tremura, spulberand astfel mitul conform caruia cofeina ar stimula excesiv nervii periferici. Cafeaua imbunatateste si starea de spirit. O cana de cafea savurata la micul dejun face ziua mai buna, spun cercetatorii de la University of Wales, College of Cardiff, din Marea Britanie. Mai mult, specialistii coreeni sustin ca acelasi efect il are si mirosul de cafea proaspata care alunga stresul. 
  • Cafegiii nu fac Alzheimer
     Cu ajutorul cafelei putem imbatrani frumos. Un adevar care ne intriga. Ultimele studii arata ca licoarea magica joaca un rol protector asupra celulelor creierului, faimosii neuroni care, odata distrusi, nu se mai refac. Suntem astfel feriti, la batranete, de pierderea totala a memoriei, frecventa la cei 10% dintre batranii care sufera de Alzheimer. Studiile au aratat ca persoanele care beau aproximativ doua cesti de cafea pe zi au mai putine sanse de a face Alzheimer. In plus, cafeaua are rol dovedit in reducerea riscului bolii Parkinson: a fost facut un studiu comparativ intre bautorii inraiti de cafea (trei, patru cesti pe zi) si nebautorii de cafea si s-a descoperit ca sansele primilor sunt cu 50-80% mai mici sa dezvolte boala. Multi oameni spun ca, daca beau cafea seara, nu reusesc sa doarma. Perfect adevarat. Totusi, potrivit ultimelor studii, se pare ca, in ciuda faptului ca o cana de cafea consumata seara, inainte de culcare, ne face sa adormim mai greu, acest obicei nu afecteaza cu nimic faza de visare si nici cea de somn profund. Nici macar un consum ridicat de 7 cani pe zi nu afecteaza calitatea somnului.

  • Boabele pastorului de capre
     De origine din Africa de Est din provincia Kaffa (Etiopia) cafeaua a fost descoperita intamplator de un pastor, care nu pricepea de ce caprele pe care le pazea erau extrem de vioaie. O perioada, cafeaua a fost cosumata ca fruct, cu bucati din carne si seu de capra, fiind socotita medicament. Ulterior, cafeaua avea sa concureze vinurile scumpe pe care romanii le aduceau din bazinul mediteraneean. Pe vremea expansiunii arabe, bautura era rivnita la toate curtile regale si imperiale din Europa, fiind denumita „vinul arabesc“. In secolul XV, s-a deschis prima cafenea in Imperiul Otoman. Totusi multi nu consumau cafea din cauza gustului ei amar. Ulterior, cafeaua s-a plantat in America de Sud si astfel monopolul arabesco-turcesc asupra cafelei s-a prabusit. Intre marile puteri coloniale s-au purtat si razboaie pentru monopolul culturii cafelei. In Tarile Romane, licoarea aromata a patruns la inceputul secolului 16, pe vremea lui Stefan cel Mare. Azi, se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea .
  •   Licoare antidiabet
     Dupa ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani, cercetatorii de la Harvard au calculat ca bautorii de cafea sunt mult mai putin expusi riscului de a se imbolnavi de diabet de tip 2. Oamenii care beau intre patru si sase cani pe zi au un risc cu 28% mai scazut de a se imbolnavi de diabet decat cei care consuma doar doua cani de cafea sau mai putin. Cafeaua nu provoaca aciditate. Aciditatea gastrica este una dintre cele mai neplacute afectiuni si are o multime de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din fericire, contrar credintei populare, nu exista nicio legatura intre consumul de cafea si aceasta enervanta problema, oricat de tare si de amara ar fi fost cafeaua consumata. Acest lucru e sustinut de un studiu din Marea Britanie, la care au participat 394 de pacienti cu stomacul sensibil. De asemenea, nu s-a putut stabili nicio legatura intre consumul de cafea si ulcerul gastric sau duodenal. Cafeaua stimuleaza secretia gastrica si evacuarea rapida a toxinelor acumulate in tubul digestiv, 150 de ml de cafea fiind cu 60% mai eficiente decat un pahar cu apa sau un pranz de 1.000 de calorii.
  • Diuretic natural
     Cafeaua este un diuretic si un laxativ natural, reduce incidenta de ciroza hepatica si de cancer hepatic. S-a demonstrat ca filtrata, cafeaua este si mai purgativa decat cea obisnuita. Chiar si in zilele noastre cercetatorii mai incearca sa descopere care dintre cele 300 de substante organice continute de boabele de cafea contribuie la efectul laxativ. Cert e ca, aceasta bautura contribuie la profilaxia cancerului de intestin gros. Rezultatele studiului arata ca femeile care au consumat mai mult de trei cesti de cafea pe zi prezinta un risc mai redus (60%) de a dezvolta cancer de col uterin fata de cele care au consumat mai putin de doua cesti de cafea pe saptamana. Bautorii de cafea cu cafeina sunt cu 45% mai putin predispusi aparitiei pietrelor la rinichi si la fiere. Cea mai comuna forma de artrita inflamatoare, guta, deformeaza in timp incheieturile mainilor, facand uneori imposibila folosirea acestora. Consumul regulat de cafea, timp indelungat, duce la micsorarea nivelului de acid uric, cauza producerii bolii, arata un studiu recent. Si ca sa fiti de-a dreptul consternati, aflati ca previne cariile dentare, datorita continutului de tanin. 
  • Silueta se intretine cu cafea 
    Cafeaua vindeca herpesul. Are proprietati antivirale, spun cercetatorii japonezi, care au testat (in vitro) 15 tipuri de cafea (8 obisnuite si 7 instant). Au descoperit astfel ca in extractul de cafea (indiferent de tipul folosit) exista un ingredient care distruge virusul prin contact direct si impiedica raspindirea lui la celelalte celule invecinate. Cafeina continuta in boabe are un efect de stimulare si drenare celulara, permitind o mai simpla reducere a stratului celulitic cu care 90% dintre femei se confrunta. Asadar, produsele cosmetice de corp cu continut de cafeina au efecte antiedematoase (nu retin lichidele in celule) si de stimulare a circulatiei venoase si limfatice. Cremele pe baza de cafea intineresc epiderma. Un truc de la bunica: zatul de la cafeaua la ibric este un exfoliant foarte bun. Zatul se maseaza pe brate, pe picioare sau chiar pe fata, mai ales inainte de epilare. Cafeaua stimuleaza arderea caloriilor care provin din grasimi. Altfel spus, o cescuta, doua de cafea pe zi ne ajuta sa ne mentinem greutatea in limite normale. Efectul de stimulare a arderilor se datoreaza continutului de vitamina B3. Cafeaua este saraca in proteine si zaharuri, contine mai mult zaharuri polimerizate, sub forma de celuloza, care nu ingrasa. De asemenea, exista dovezi ca o doza moderata de cafea poate scoate un pacient dintr-o criza acuta de astm, atunci cand nu are medicatia la indemana si imbunatateste performantele atletice (stimuland musculatura). 
  • Neagra, dar fara frisca
     Cu multi ani in urma, World Health Organization a declarat ca „nu exista dovezi conform carora consumul de cofeina ar putea fi comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferenta intre obiceiul de a bea in fiecare zi o anumita cantitate de cafea si dependenta“. Un studiu recent aduce si suportul stiintific pentru aceasta afirmatie. Mai exact, s-a descoperit ca, indiferent de cantitatea in care este consumata, cofeina nu activeaza circuitul de recompensa al creierului, asa cum fac amfetaminele sau cocaina. Desi, se pare, nu produce dependenta, cafeaua are si ea relele ei. Dar, numai atunci cand se face abuz. Si, mai ales, atunci cand e asociata cu tigara, zaharul, laptele si frisca. Ultimele cercetari au aratat ca la femeile care beau in mod regulat mai mult de trei-patru cesti de cafea pe zi creste probabilitatea aparitiei fragilitatii oaselor (osteoporoza) dupa aparitia menopauzei. In cantitati mari, dauneaza sarcinii. Insa, un studiu realizat in Canada arata ca un consum moderat de cafea (adica o cana, maximum doua pe zi) este absolut inofensiv in orice etapa a ciclului reproductiv, inclusiv sarcina sau alaptare. „Consumatorii de cafea nu au niciun motiv sa se simta vinovati pentru mica lor placere, atita timp cat nu exagereaza“, spune dr.
Tomas De Paulis, cercetator la Vanderbilt University’s Institute for Cofee Studies.

  • Mai bine cu decat fara cofeina
     Persoanele care prefera cafeaua decofeinizata pentru a evita actiunile excitante ale cofeinei se supun influentei altor chimicale. Analiza dizolvantilor organici care se folosesc pentru inlaturarea cafeinei a aratat ca doi dintre acestia sunt cancerigeni. In ciuda a ceea ce se crede, cafeaua decofeinizata nu e in totalitate lipsita de cofeina. Daca veti bea mai multa cafea decofeinizata, putesi ajunge rapid sa atingeti nivelul de cofeina dintr-o cafea normala. In plus, se pare ca gradul de colesterol negativ creste si, odata cu el, riscurile privind bolile cardio-vasculare. De ce? Conform cercetatorilor, boabele din care se face cafeaua decofeinizata sunt de mai proasta calitate si mai grase.

  • Cifre cu aroma de cafea
 - Gratie cafelei, bautorii inveterati sunt mai protejati de Parkinson cu 80%, de cancerul de colon (25%), de ciroza hepatica (80%) si de pietrele la rinichi (50%).
- Cafeaua este primul produs in ceea ce priveste continutul de cafeina, dar si ceaiul, ciocolata si citeva preparate calmante au in compozitie cafeina. Intr-o ceasca (150 ml) de cafea normala sunt 115 mg cofeina, in cea solubila-65 mg, ceaiul-40 mg, cola-18 mg, cacao-4 mg, ciocolata calda-3 mg, cafea decofeinizata-3 mg, ciocolata cu lapte-20 mg, doua tablete calmante-60 mg.

miercuri, 29 august 2012

SLABESTE CONSUMAND CAFEA FARA ZAHAR


Slabeste sigur consumand cafea fara zahar

(poti indulci cu sucrazit tablete )

Cafeaua a fost folosita prima data in manastirile Etiopiei de la inceputurile crestinismului pentru diminuarea oboselii in timpul ceremoniilor religioase. Ea este una dintre cele mai consumate produse care contin cofeina pe langa ceaiuri si bauturile racoritoare.
Unele studii au aratat ca atunci cand bem prea multe cesti de cafea pe zi (aici vorbesc de aproximativ 6 cesti) ne vor ajuta sigur sa slabim, mai ales cand urmam si o dieta saraca in grasimi si la care mai adaugam exercitiile fizice.
Cafeina este un suprimator natural al apetitului. Efectele sale nu sunt de durata, nu ne vor ajuta sa slabim cat ne-am propus.

Compusii cafelei si rolul lor

Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si declansarea unei boli. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi poate reduce riscul afectiunilor cardiovasculare.
Actiunea asupra tubului respirator este un remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.
Cafeina stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala , reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia.
Ce vreau eu sa va reomand pentru a slabi mai usor este sa folositi zatul de cafea pentru imachetari si cafeaua verde (neprajita). Mai intai voi incepe prin a va prezenta cateva informatii despre cum sa va impachetati locurile in care doriti sa slabiti si sa sapati de celulita.

Impachetariile cu zatul de cafea

Datorită numeroaselor sale beneficii, aceasta este acum folosită cu succes şi în tratamente de remodelare corporală, oferind rezultate rapide şi de durată. Folosind impachetarea cu zatul de cafea veti slabi mai usor fara prea mult efort si nu numai atat, veti capata o piele mult mai ferma si fara celulita inestetica. Nu se va elimina doar surplusul de apă, ci şi toxinele, metalele grele şi grăsimile.
Beneficiile zatului asupra organismului:
  • slăbire rapidă şi uniformă;
  • eliminarea excesului de apă din organism;
  • eliminarea depozitelor de grăsime;
  • catifelarea pielii şi dobândirea fermităţii;
  • energizarea organismului şi reducerea stresului;
  • scădere în centimetri;
  • reducerea celulitei până la 40%;
  • eliminarea vergeturilor aflate în stare incipientă, localizate pe fese, coapse şi abdomen
    pielea devine luminoasă, recăpătându-şi elasticitatea.
Eu de obicei nu beau cafea dar am experimentat acest tratament si mi-a dat rezultate multumitoare. Am folosit ulei de masline, am amestecat zatul de cafea cu uleiul si l-am intins pe zonele unde vroiam sa slabesc si le-am acoperit cu folie alimentara petru ca pielea sa transpire . Stateam cam 20 de minute si faceam acest lucru de 4 ori pe saptamana. Am fost multumita de el. Incercati ca merita!

Slabeste cu cafea verde




Cafeaua verde este singura care contine trei substante esentiale pentru mentinerea siluetei. Prezente in mod natural in boabele de cafea, acestea sunt distruse in cursul prajirii:
  • Acidul clorogenic intervine in reglarea metabolismului zaharului si grasimilor.
  • Cafestolul si Kahweol-ul sunt substante reputate pentru calitatile lor detoxifiante. Ele stimuleaza proprietatile depurative ale ficatului si ajuta la eliminarea toxinelor.
Un studiu publicat in American Journal of Clinical Nutrition afirma ca, daca bei doar o ceasca de cafea verde pe zi, fara sa tii dieta, poti pierde 2 sau mai multe kg pe luna. De asemenea cafeaua verde nu ajuta doar la slabit ci si la incetinirea procesului de imbatranire

pentru slabit tine un regim cu 160g HC  

 



REGIMUL  160g HC


I.                   Permise fara cantar zilnic:
-         Carne : vaca, vital, pasare, porc, mile, sunca, piftie, mezeluri………………300 g
-         Peste : proaspat sau conservat (sarat sau afumat )……………………………400 g
-         Branzeturi : telemea, cascaval, branza topita, cas, urda, branza de vaci……..................................................................................................200 – 300 g
-         Grasimi : untdelemn, margarina
-         Smantana : ocazional
-         Legume : varza, varza rosie, bruxelles, conopida,spanac,dovlecei, fasole verde, bame, praz, salata, sparanghel, rosii, papadie, macese, vinete, ciuperci, ardei gras, stevie, castraveti, untisor……………………………………………………...800 g
-         Oua proaspete

II.                Obligatoriu zilnic pe cantar :
-         10% FRUCTE PROASPETE : mere, fragi, capsuni, zmeura, caise, visine, cirese timpurii, pere, piersici, portocale, gutui, sfecla, morcov, telina, pepene verde………………………………………………………………………….300 g
-         4% LAPTE dulce sau acru, sana, kefir…………………………………… 500 ml
-         20% CARTOFI, orez, gris, paste fainoase, mazare, fasole boabe – Cantarite fierte…………………………………………………………………………..150 g
-         50% PAINE ALBA, veche de o zi…………………………………………..160 g
-         Sau mamaliguta pripita………………………………………….160 g x 4 = 640 g

!!! NU SE VOR FIERBE IN CIORBE : CARTOF, MORCOV, TELINA SAU PASTE FAINOASE !!!!

III.             Ocazional
-         nuci, alone
-         bauturi alcoolice : vin alb, tuica, coniac


IV.              INTERZIS
       Fainuri, biscuiti, legume uscate (bob, linte ), castanet, zahar, ciocolata, prajituri, bomboane, dulceturi, bere, vin dulce, must, sirop, struguri, prune, miere de albine, cozonac, curmale, smochine, bauturi racoritoare dulci, halva, rahat.




       MAI JOS SUNT CANTITATILE CELOR CE TREBUIESC CANTARITE , LANGA ELE SE POATE MANCA DIN CELE CARE SE POT CONSUMA FARA CANTAR .



REGIM CU 160 g HC – 5 MESE

Dimineata = 35 g HC             - Paine                         50 g = 25 g HC
                                                - Lapte                         250 ml = 10 g HC

Ora 10 = 20 g HC                   - Paine                         20 g= 10 g HC
                                                - Fructe                        100 g = 10 g HC

Pranz = 50 g HC                     - Paine                         40 g = 20 g HC
                                                - Paste                         100 g = 20 g HC
                                                - Fructe                        100 g = 10 g HC

Ora 17 = 20 g HC                   - Paine                         20 g= 10 g HC
                                                - Lapte                         250 ml = 10 g HC

Seara = 35 g HC                    - Paine                         30 g = 15 g HC
                                                - Paste                         50 g = 10 g HC
                                                - Fructe                        100 g = 10 g HC


REGIM CU 160 g HC – 6 MESE


Dimineata = 30 g HC             - Paine                         40 g = 20 g HC
                                                - Lapte                         250 ml = 10 g HC

Ora 10 = 20 g HC                   - Paine                         20 g= 10 g HC
                                                - Fructe                        100 g = 10 g HC

Pranz = 50 g HC                     - Paine                         40 g = 20 g HC
                                                - Paste                         100 g = 20 g HC
                                                - Fructe                        100 g = 10 g HC

Ora 17 = 20 g HC                   - Paine                         20 g= 10 g HC
                                                - Lapte                         250 ml = 10 g HC

Seara = 30 g HC                    - Paine                         30 g = 15 g HC
                                                - Paste                         50 g = 10 g HC
                                                - Fructe                        50 g = 5 g HC

Ora 22 = 10 g HC                   - Paine                         10 g = 5 g HC
                                                - Fructe                        50 g = 5g HC


Meniul zilei:  ex…..
Dimineata: un ceai slab fara zahar, un ou, 100 grame de lapte.
La amiaza: 100 grame carne, 50 grame cartofi, legume rzi 250 grame, unt 40 grame, branza uscata 25 grame, plus 40 de grame fructe: mere, portocale, nuci.


Seara: ca la dejun fara fructe.

Acest regim de baza este administrat 8 zile la rand,

EU AM SLABIT 25KG IN 8LUNI 




vineri, 18 mai 2012

BAUTORII DE CAFEA TRAIESC MAI MULT


Bautorii de cafea traiesc mai mult


Daca esti cafegiu si faci eforturi sa te abtii de la aceasta placere vinovata de cate ori poti, afla ca nu merita efortul. Dupa ani de cercetari in ceea ce priveste efectul cafelei asupra sanatatii, s-a ajuns la concluzia ca aceasta bautura ne prelungeste viata, indiferent daca este vorba de cafea cu cafeina sau nu.

Studiul, unul de amploare, realizat pe un esantion de 400.000 de oameni, este cel mai mare facut vreodata pe aceasta tema, relateaza AP, citat de New York Daily News.

Iar concluzia e una ce nu poate fi explicata deocamdata, din moment ce cafeaua contine multe substante ce pot afecta intr-un sens negativ sanatatea. Chiar daca ea inglobeaza antioxidanti benefici, contine si substante aflate insa in stransa legatura cu cancerul.

In plus, exista dovezi in sprijinul faptului ca aceasta bautura mareste colesterolul rau, presiunea arteriala pe termen scurt, ceea ce creste riscul de boli de inima. Mai mult, cei care obisnuiesc sa bea cafea prezinta si riscul de a fuma, de a consuma mai mult alcool, de a manca mai multa carne rosie si de a face exercitii fizice mai putine. Cu toate acestea, insa, din studiu a reiesit ca fiecare cafea in plus pe zi creste sansele unei vieti mai lungi.

Cafeina este substanta careia i s-a acordat cel mai multa atentie pana acum, insa se pare ca nu ea este cea care prelungeste viata, dupa cum a reiesit din aceasta cercetare.

Conform raportului publicat in New England Journal of Medicine, cea mai puternica asociere s-a remarcat in cazul femeilor care beau 4 sau 5 cafele pe zi - un risc cu 16% mai mic de mortalitate.

S-a dovedit si ca bautorii de cafea sunt mai putin predispusi sa moara de boli de inima sau ale sistemului respirator, atac cerebral, diabet, accidente sau infectii. Cafeaua nu a parut insa sa influenteze riscul decesului de pe urma cancerului .

marți, 24 aprilie 2012

- ISTORIE a cafelei 4


      ISTORIE a cafelei 4

- Comercializarea cafelei

Pentru cunoscatori, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului XIX si ultima decada a secolului XX este cunsocuta ca "Epoca Intunecata" a cafelei. De-a lungul acestei perioade, cafeaua si-a pierdut farmecul muzical specific Orientului Mijlociu, devenind comerciala si banala.

Atunci cand a fost introdusa pentru prima oara in Marea Britanie in secolul 17 cafeaua era o bautura apreciata de toate clasele sociale. In timp ce oamenii bogati savurau aceasta bautura intr-o atmosfera aproape ceremoniala in cluburi, cei saraci priveau cafeaua ca pe un nutrient esential, o bautura calda care inlocuia o masa calda, sau ca pe un inhibitor al senzatiei de foame. A fost doar o chestiune de timp pana ce, odata cu evolutia tehnologiei, companiile mari au inceput sa profite de pe urma nevoii de cafea a oamenilor.

Cafeaua era prajita in casa sau in saloanele de cafea (cafenele). O practica importata din Orientul Mijlociu a fost aceea de a praji boabele verzi intr-o tigaie de fier asezata deasupra unui foc pana ce acestea deveneau maronii. Unele cafenele utilizau o metoda mai sofisticata, ce consta in prajirea boabelor in interiorul unui vas cilindric agatat deasupra focului, vas ce era prevazut cu o manivela ce permitea amestecarea boabelor in interior. Ambele metode permiteau prajirea unor mici cantitati de cafea, cateva kilograme cel mult, de unde se intelege ca acea cafea prajita astfel era intotdeauna proaspata.

Totusi, odata inceputa revolutia industriala si cu mecanizarea majoritatii sectoarelor de productie, tehnologia de prajire a cafelei s-a imbunatatit rapid. Au fost create unitati comerciale de prelucrare a cafelei ce permiteau prajirea unor cantitati mai mari de boabe. Astfel a fost posibil ca un numar redus de oameni sa intampine nevoia de cafea a tuturor maselor.

Cafeaua a fost pentru prima data comercializata la scara mare in Statele Unite. In 1865, John Arbuckle a scos pe piata primele pachete de cafea prajita si macinata. Marca lui, "Ariosa", s-a vandut pe o arie mai larga decat a oricarui alt producator de cafea. In loc sa se limiteze la o arie mica, din jurul fabricii lui de cafea, Arbuckle a reusit sa faca din cafeaua lui un brand regional. Curand si altii i-au urmat exemplul si, pana prin perioada Primului Razboi Mondial, s-au dezvoltat un numar destul de mare de fabrici prajitoare de cafea, printre care Folgers, Hill Brothers s Maxwell House. Aceste companii le-au oferit clientilor produse de calitate, pachete convenabile pentru prepararea acasa, dar toate acestea cu un pret: prospetimea. Puteau trece mai multe saptamani, sau chiar luni, pana ce produsul finit sa ajunga la clienti.

Una dintre metodele folosite pentru pastrarea prospetimii a fost acoperirea boabelor cu o substanta uleioasa sau gelatinoasa. Dupa prajire, peste boabe se turna un strat din aceste substante, strat ce forma o bariera rezistenta, protectoare in jurul boabelor. Aceste substante au fost patentate de catre Arbuckle in 1868, amestecul continand: un sfert apa, o uncie de muschi irlandez, jumatate de uncie de ihticol, o jumatate de uncie de gelatina, o uncie de zahar alb, si douazeci-si-patru de oua, la suta de livre de cafea.

Arbuckle a experimentat multe astfel de amestecuri de-a lungul anilor, decizandu-se in final asupra unui amestec pe baza de zahar. A devenit un utilizator de zahar atat de prolific incat a intrat el insusi in industria zaharului in loc sa le aduca profituri altora datorita marilor cantitati folosite.

De ce voiau totusi clientii sa cumpere aceasta cafea? Odata ce e macinata, cafeaua isi pierde aroma si trebuie, deci, consumata imediat (in cel mult 48 de ore). Dar aceea era vremea brandului, cand consecventa era mai importanta decat calitatea. Patronii fabricilor de prajire locale produceau adesea o cafea excelenta, dar ar putea la fel de bine sa produca o cafea de calitate slaba, care sa contina ocazional si corpuri straine sau boabe alterate. Clientii doreau sa poate avea incredere in ceea ce cumpara. Ei voiau ca ceasca lor de cafea sa aiba mereu acelasi gust tot timpul.

Primul brand de cafea care s-a impus in Marea Britanie a fost Kenco. In 1923, o cooperativa keniana de cultivatori de cafea a deschis un magazine de cafea (un butic de desfacere a cafelelor) in Sloan Square (Londra), cafenea numita Kenyan Coffee Company, pentru a distribui cafea de calitate superioara in toata Marea Britanie. Magazinul lor s-a dovedit a fi foarte popular si brandul lor (rebotezat Kenco in 1962) s-a raspandit rapid in tot regatul unit.

Avea sa urmeze o perioada grea pentru cafea. Cum producatorii regionali s-au transformat in producatori nationali si apoi internationali, eforturile pentru a obtine profituri s-au intensificat. De obicei cafeaua era produsa din boabe din arborii de cafea "arabica". Dar in 1850, francezii si portughezii au inceput sa cultive un alt tip de arbore de cafea, cunoscut sub numele de "robusta", pe coasta de vest a Africii, intre Gabon si Angola. Boabele de robusta erau (si inca sunt) mai ieftine decat cele de arabica deoarece sunt mai usor de cultivat si au o aroma inferioara. Producatorii de cafea care doreau sa reduca la minim costurile de productie au inceput sa amestece boabele de robusta cu cele de arabica in cantitati din ce in ce mai mari. De asemenea, au inceput sa reduca timpul de prajire, pentru a impiedica scaderea greutatii, impiedicand astfel cafeaua sa isi dezvolte aroma complexa.

Totusi, cea mai proasta perioada pentru cafea a inceput odata cu introducerea pe piata a cafelei instant (ness) - o bautura care avea un gust foarte putin asemanator cu cel al cafelei naturale. Desi prima cafea comerciala instant, numita "Red E Coffee", a fost inventata in 1909 de catre, George Constant Washington, un chimist englez stabilit in Guatemala, in general inventia acestei cafele este pus pe seama grupului Nestlé. In 1930, cei de la Nestlé au fost solicitati de catre Institution do Café (Institutul de cafea brazilian) pentru a-i ajuta pe acestia sa gaseasca solutii pentru surplusul de cafea. Cei de la Institution erau de parere ca un nou produs, solubil in apa, care isi pastra aroma, ar ajuta la stimularea vanzarilor de cafea din intreaga lume. Dupa 7 ani de cercetare si de teste frecvente, omul de stiinta Max Morgenthaler a reusit in final sa ajunga la rezultatele dorite si, pe 1 aprilie 1938, Nescafé a fost lansat, mai intai in Elvetia si mai apoi in Regatul Unit.

Unele persoane considera ca aparitia productiei de masa a televizoarelor a provocat un adevarat cataclism pentru cafeaua instant in Marea Britanie. Pauzele publicitare erau perioade prea mici de timp pentru a putea sa iti prepari o cafea, dar destul de lungi pentru prepararea unei cafele instant. Exista probabil o oarecare doza de adevar in aceasta afirmatie, avand in vedere faptul ca, prin anii '60, majoritatea producatorilor de ceai au inceput sa fabrice pliculete de ceai, inventate de Thomas Sullivan cu 50 de ani mai devreme (1904). Pliculetele de cafea erau considerate mai convenabile, mai simple si mai usor de utilizat decat frunzele de ceai traditionale, deci acest produs putea concura cu cafeaua instant.

Industria producatoare de cafea a remarcat repede asocierea intre pauzele publicitare si bautul de cafea si au inceput sa investeasca in reclamele televizate. Probabil cea mai celebra serie de reclame la cafea au fost produse de catre Nescafé Gold Blend. Difuzate pentru prima oara in 1987, aceste reclame se concentrau asupra atractiei sexuale in interiorul unui cuplu, fiind interpretate de catre Anthony Head si Sharon Maughan, ajungand sa reprezinte un mini-serial. Reclamele au captat atentia intregii populatii. Seria initiala de reclame publicitare a rulat timp de 10 ani, crescand vanzarile pentru Gold Blend cu 40% in primii cinci ani (au existat mai apoi alte doua seturi de reclame, fara succes). Profilul acestor reclame publicitare era adaptabil intr-o asemenea masura incat au aparut si ca articole de stiri in "News at Ten".

Avand in vedere ca industria cafelei se concentra mai mult asupra pretului decat asupra calitatii, nu e de mirare ca vanzarile au stagnat. Faptul de a bea cafea devenise de acum mai mult o necesitate de a consuma cofeina decat dorinta de a savura gustul, cafeaua fiind bauta mai degraba intr-o pauza de lucru, si nu pentru ca oamenii sa se bucure de aceasta bautura in timpul unei conversatii sau in timp ce citeau ziarul. Nu e de mirare ca generatiile mai tinere care s-au nascut intre 1970 si 1980 au renuntat la cafeaua neagra si tare pentru bauturile racoritoare dulci, asa cum sunt Coca Cola si Pepsi pentru a acumula necesarul de cofeina.

luni, 23 aprilie 2012

- ISTORIE a cafelei 3


      ISTORIE a cafelei 3

- Colonizarea si plantatiile de cafea

Incepand cu secolul XVII, odata cu sporirea popularitatii cafelei pe teritoriul Europei, a crescut si interesul Marilor Puteri ale Lumii - Regatul Unit, Franta, Olanda, Portugalia si Spania - pentru aceasta. Pana in acel moment, cafeaua era importata din Peninsula Arabica, asupra careia niciuna dintre aceste natiuni nu avea control. Europenii au incercat cafeaua si le-a placut, iar acum doreau sa inceapa sa produca pentru ei insisi. Infiintarea propriile lor plantatii de cafea pe teritoriile coloniilor statelor respective a fost o adevarata cursa.

Primele care s-au lansat in aceasta cursa au fost Tarile de Jos. In 1616, spionii olandezi au reusit sa sustraga un arbore de cafea din Mocha (Yemen). Totusi, pentru inceput, olandezii nu au avut decat plantatii de mici dimensiuni. Acest lucru s-a schimbat in 1658, cand i-au infrant pe portughezi si au preluat controlul in Sri Lanka si in Sudul Indiei. Apoi, in 1699, olandezii au inceput productia de cafea in Indonezia, cand arborii au fost transplantati cu succes din Malabar (India) in Java.

Fara ajutorul olandezilor, celelalte Mari Puteri nu ar fi putut nici macar sa inceapa cultivarea. In 1706, primele boabe de cafea din Java au ajuns la Amsterdam, impreuna cu un arbore de cafea pentru Gradina Botanica. Din aceasta planta s-au creat mai multi butasi, Acesti puieti au plecat curand spre alte gadini botanice din intreaga Europa, fiind oferiti in dar demnitarilor veniti in vizita.

O astfel de plantuta a primit si Regele Ludovic al XIV-lea al Frantei in 1714 din partea primarului orasului Amsterdam. Planta a fost rasadita in Jardin des Plantes din Paris. Cativa ani mai tarziu, un ofiter naval francez pe nume Mathieu Gabriel de Clieu, inainte sa plece spre Martinica, a cerut de la rege permisiunea de a lua cu el un butas. Din pacate, regele l-a refuzat. Convins ca spatiul caraibian ar fi ideal pentru cultivarea cafelei, de Clieu a intreprins un raid nocturn in Jardin des Plantes pentru a face rost de un butas.

In 1723 de Clieu a plecat in calatoria sa spre Martinica, cu tot cu butasul de arbore de cafea. A pastrat lastarul intr-un dulap de sticla, pe care il urca in fiecare zi pe punte, ca sa se incalzeasca la soare. Daca de Clieu credea ca greul misiunii lui trecuse deja, se insela. Deoarece, in timpul calatoriei, unul dintre oamenii de la bord (dupa cate se spune, cu accent olandez) a incercat sa ii ia cu forta planta lui de Cleu, reusind sa rupa o ramura in timpul confruntarii. De asemenea, echipajul a trebuit sa infrunte un atac al piratilor care a durat aproape o zi intreaga; in timpul unei furtuni dulapul de sticla s-a spart si rezerva de apa a fost intr-atat afectata incat de Clieu a trebuit sa isi imparta apa cu planta.

Intr-un sfarsit de Clieu a ajuns in Martinica, unde a rasadit si cultivat cu succes arborele. Un an si opt luni mai tarziu de Clieu a strans prima recolta, care a distribuit-o in randul medicilor de pe insula si altor intelectuali. Spre norocul lui, in acea vreme arborii de cacao de pe insula mergeau prost din cauza unei eruptii vulcanice recente, astfel ca arborii de cafea au fost adoptati repede de catre localnici. In trei ani, plantatiile de cafea s-au extins in toata Martinica si pe teritoriul insulelor invecinate St. Dominique si Guadeloupe. Productia de cafea a avut un asemenea succes in Caraibe incat regele Ludovic al XIV-lea l-a iertat pe de Clieu pentru fapta pe care o comisese si l-a numit guvernator al Antilelor.

Arborele de cafea a devenit un bun foarte ravnit. In 1727, guvernul brazilian decide ca este timpul sa isi faca intrarea pe piata cafelei. Folosindu-se de pozitia de intermediar intr-o disputa asupra granitelor intre francezi si olandezi in Guiana, Brazilia l-a trimis pe Locotenent Colonel Francisco de Mello Plahetta intr-o misiune de sustragere a unui arbore de cafea de la francezi. Folosinduse de sarmul sau, Palheta s-a imprietenit cu sotia guvernatorului din Guiana Franceza. Odata ce disputa a fost rezolvata, sotia guvernatorului i-a oferit lui Palheta un dar de ramas bun: un butas de arbore de cafea ascuns intr-un buchet de flori. Din acest puiut a crescut cel mai mare imperiu de cafea din lume.

Britanicii nu s-au implicat serios in cursa pentru cafea pana in 1796, cand au preluat de la olandezi controlul in Sri Lanka. Odata cu sosirea englezilor, si mai mult pamant a fost defrisat si destelenit pentru plantatiile de cafea. Atat de mult incat Sri Lanka, aceasta insula relativ mica, a devenit cel mai mare producator de cafea din lume in anii 1860. In 1869, insa, o ciuperca letala cunoscuta sub numel de rugina cafelei a patruns pe insula. Acest mucegai a cauzat caderea prematura a frunzelor arborilor de cafea, slabindu-le considerabil structura, ducand la scaderea productiei de boabe. Cum rugina nu era considerata o boala grava a plantelor, englezii au continuat sa curete tot mai mult pamant pentru plantatiile de cafea de-a lungul urmatoarei decade. Abia in 1879 au realizat gravitatea situatiei. Din pacate era prea tarziu: productivitatea plantelor scazuse atat de mult incat nu mai erau viabile din punct de vedere economic.

Din fericire pentru englezi, o campanie de marketing de succes pentru ceai condusa de British East India Company, campanie numita "ceasca ce bine dispune", lansata in secolul XVIII, a facut ca ceaiul sa devina bautura nationala a britanicilor. Intre 1700 si 1757 importurile anuale medii de ceai pentru Marea Britanie au crescut de mai mult de patru ori si consumul de ceai a continuat sa creasca vertiginos de-a lungul intregului secol. Deci atunci cand rugina cafelei a devastat plantatiile de cafea din Sri Lanka, si apoi pe cele din India, s-a trecut pur si simplu pe productia de ceai iar arborii de cafea au fost smulsi si in locul lor s-au plantat arbori de ceai. Desi Marea Britanie a continuat sa cultive cafea pe o arie limitata din teritoriile coloniale, in spceial in Jamaica, in Uganda si Kenia, spre sfarsitul secolului XIX, ceaiul a intrecut cafeaua devenind bautura preferata a englezilor.

sâmbătă, 21 aprilie 2012

- ISTORIE a cafelei 2


     ISTORIE a cafelei 2

- Raspandirea cafelei in Europa

Abia in 1615 a cunoscut Europa cafeaua. Negustorii venetieni, ce aveau legaturi comerciale puternice cu Levantul (termen istoric folosit pentru o mare parte din Orientul Mijlociu, teritoriu ce includea Israelul, Iordania, Libanul si Siria), au inceput sa importe cafea in Italia. Odata ce a patruns in Europa, acest produs s-a raspandit rapid pe intreg teritoriul acesteia. Totusi au existat anumite controverse in ce priveste introducerea cafelei in Europa. Potrivit mai multor surse, un grup de clerici crestini au incercat sa obtina interzicerea cafelei inainte ca aceasta sa devina disponibila la scara larga. Acestia au mers la Papa Clement al VIII-lea (1535-1605), sustinand ca acest produs este pentru cei ce il urmeaza pe Diavol si ca acei crestini care beau cafea isi dadeau sufletele Satanei. Dar inainte de a interzice cafeaua, Papa Clement a insistat sa o guste. Dupa ce a baut prima ceasca, Papa a fost atat de impresionat de aroma si de gustul acesteia incat a concluzionat ca o astfel de bautura nu ar putea fi lucrarea Satanei, si a declarat in schimb ca aceasta bautura ar trebui sa fie botezata pentru a deveni o adevarata bautura crestina.

Prima persoana atestata care a preparat cafea in Anglia a fost un student international numit Nathaniel Conopios din Creta, care studia la Ballion College, Oxford. Acest eveniment banal, care s-a intamplat in mai 1637, a fost inregistrat atat de savantul John Evenly cat si de istoricul Anthony Wood. Desi Conopius a fost exmatriculat curand dupa aceea din facultate, influenta lui a avut un efect de durata asupra Oxfordului, avand in vedere ca in Oxford a fost infiintat primul salon de cafea (cafenea) in 1650 de catre Jacob, un evreu din Liban. Desi Jacob s-a mutat la Londra cativa ani mai tarziu pentru a repeta succesul si acolo, el a pus bazele unui trend care a dus la deschiderea multor saloane de cafea in Oxford in timpul acelui deceniu.

Cel mai important dintre aceste saloane a fost cel deschis de catre Arthur Tillyard in 1655. Cafeneaua lui Tillyard a devenit un punct de intalnire pentru un grup cunoscut sub numele de Oxford Coffee Club. Acest grup era format din oameni de stiinta insemnati ai Oxfordului, inclusiv Sir Robert Boyle, si studentii acestora, care se intalneau ca sa discute despre teorii si proiecte de cercetare si pentru a face schimb de idei. Din acest club a evoluat mai tarziu faimoasa Royal Society (Societatea Regala), una dintre cele mai importante societati de stiinta din lume.

Prima cafenea din Londra a fost dechisa in 1652 de catre un american numit Pasqua Rosée. Adus la Londra ca servitor de catre negustorul Daniel Edwards, Rosée le servea cafea in fiecare dimineata oaspetilor lui Edwards, si astfel numarul celor care il vizitau pe Edwards a crescut simtitor de-a lungul timpului. Bautura preparata de Rosée a starnit un asemenea entuziasm incat Edward a hotarat sa il sprijine financiar pentru a-si deschide o cafenea pe St. Michael's Alley in Cornhill. Ca si la Oxford, ideea a luat repede amploare, si pana in 1715 s-au deschis cam 2.000 de cafenele in toata Londra.

Una dintre cele mai mari companii de asigurari din lume, Lloyds of London, a fost la inceput o cafenea pe Tower Street (incepand cu 1688). Deschisa de catre Edward Lloyd, aceasta era frecventata in principal de marinari si de negustori. Lloyd se plimba printre clientii lui notand ce corabii soseau, ce carau, programul lor de sosiri si plecari si nevoile de asigurare ale acestora. Aceasta lista ii atragea pe asiguratori care puteau sa vanda aici contracte de asigurari celor care aveau nevoie si negustori care astfel puteau monitoriza traficul navelor.

Se crede ca obiceiul de a da bacsis isi are originea in cafenelele englezesti. Exista chiar si o cutiuta atarnata aproape de tejghea, pe care scria To Insure Promptness (TIP = bacsis) (pentru servire prompta). Clientii bagau cate o moneda in aceasta cutie pentru a-i incuraja pe chelneri sa ii serveasca repede.

Raspandirea timpurie a cafenelelor s-a datorat in mare masura sustinerii din partea doctorilor, care promovau consumul de cafea pentru presupusele ei calitati curative. Inainte de aparitia cafenelelor, exista o problema larg raspandita in ce priveste alcoolismul public, avand in vedere ca englezii beau bere aproape la fiecare masa. Dar odata ce oamenii au aflat de beneficiile pe care cafeaua le aducea starii de sanatate a oamenilor, si cum cafeaua era mult mai ieftina decat berea, cafenelele au inceput sa inlocuiasca tavernele in calitate de locuri alese pentru intalniri. Este inutil sa mai spunem, proprietarii de taverne nu aveau de gand sa lase ca sa le scada profiturile fara sa faca nimic. Astfel, multe dintre cele mai agresive atacuri impotriva cafelei au venit din partea lor. Acestia sustineau ca cafeaua era o bautura specific arabeasca, nepotrivita pentru crestinii bine-educati, spre deosebire de bere care era produsa de secole de catre calugari.

Proprietarii de taverne nu erau singurii combatanti ai cafelei. Femeile, suparate pentru faptul ca barbatii lor petreceau mai mult timp la cafenea decat acasa, cu ele, au inceput curand sa protesteze. In 1674 a fost publicata "Petitia Femeilor impotriva Cafelei". Prin acest document femeile sustineau despre cafea ca aceasta reducea cantitatea de sperma produsa de barbati si ar fi dus la un declin demografic: "cafeaua ii face pe barbati infertili precum desertul din care au fost importate aceste boabe nefericite; de cand au inceput sa fie aduse in tara noastra, odraslele barbatilor nostri sunt pe cale de a disparea ca si cum ar fi maimute sau porci." Era de inteles de ce erau femeile asa de alarmate, avand in vedere faptul ca la acea vreme le era interzis sa puna piciorul in vreo cafenea. Totusi, acest protest nu a impiedicat aparitia "raspunsului Barbatilor la Petitia Femeilor impotriva Cafelei" mai tarziu in acelasi an. Documentul apara cafeaua, sustinand ca femeile ar trebui sa fie recunoscatoare pentru existenta cafelei, deoarece aceasta era un afrodisiac de fapt.

joi, 19 aprilie 2012

- ISTORIE a cafelei 1


 ISTORIE a cafelei  1

Africa si tarile arabe

Arborele de cafea este originar din regiunile inalte ale Etiopiei. Se crede ca primii arbori au fost descoperiti in regiunea Kaffa, de unde denumirea de cafea. O legenda populara povesteste despre un pastor de capre numit Kaldi. Intr-o zi acesta a observat ca animalele lui se comportau ciudat. Erau pline de energie, alergand jucause una dupa cealalta behaind tare. Pastorul a observat ca acestea mancau niste bobite rosii dintr-un tufis din apropiere. Simtindu-se obosit si fiind curios intr-o oarecare masura, Kaldi a decis sa manance si el cateva bobite. Spre marea lui incantare, oboseala i-a disparut rapid intr-o izbucnire proaspata de energie. La manastire, Kaldi i-a povestit staretului despre efectul energizant miraculos pe care aceste bobite l-au avut atat asupra lui cat si asupra caprelor. Kaldi a fost atat de impresionat de bobite incat si-a umplut buzunarele si a alergat spre casa pentru a-i arata si sotiei. "Sunt un dar din ceruri", a spus ea "trebuie sa le duci calugarilor la manastire". Staretul, vadit nemultumit, a aruncat bobitele in foc, declarand ca acestea sunt "lucrarea Diavolulu".

Dupa cateva minute, bobitele au inceput sa fumege si manastirea s-a umplut de aroma cereasca a boabelor prajite. Ceilalti calugari s-au strans repede ca sa vada despre ce era vorba. Un calugar a tras repede boabele din foc si a strans carbunii calcand pe ele. Mirosul placut de cafea a fost evident pe placul nasului staretului, avind in vedere ca i-a cerut calugarului sa puna boabele acum strivite intr-un vas si sa toarne peste ele apa calda pentru ca acestea sa isi pastreze calitatile divine. Apoi a luat o inghititura din ulcior si a gustat astfel bautura care se numeste astazi cafea. Din acea zi calugarii au jurat sa bea cafea in fiecare zi, pentru ca aceasta sa ii tina treji in timpul lungilor devotiuni nocturne.

Nimeni nu stie exact cand a fost descoperita cafeaua. Exista dovezi ce sugereaza ca boabele de cafea au fost folosite in prepararea unor "batoane energizante" primitive inainte sa fie preparate ca bautura calda. Undeva intre 575 si 850 d. Hr., un trib nomad din regiunea muntoasa, cunoscut sub numele de Galla, amesteca boabele de cafea macinate cu un anumit clei de copac. Aceste batoane erau consumate de catre razboinicii tribului pentru a le spori agresivitatea si pentru a le mari forta in timpul bataliei. Astfel de batoane se mai mananca si astazi in Kaffa si Sidamo (Etiopia).

Unii specialisti sustin ca arborele de cafea provine mai degraba din Peninsula Arabica decat din Etiopia, acestia afirmand ca acesti arbori erau cultivati la Yemen inca de prin 575 d. Hr.. O legenda islamica ne povesteste cum a descoperit Sheikul Omar arborele in salbaticie in timp ce traia ca pustnic in apropiere de portul Mocha (Yemen). Se spune ca acesta a fiert cateva bobite si a descoperit efectul stimulent al infuziei, pe care a administrat-o localinicilor care sufereau de o boala misterioasa si aceasta bautura i-a vindecat. Totusi, este mai probabil ca arborele de cafea sa se fi raspandit in Yemen prin intermediul sclavilor sudanezi. Se stie ca acesti sclavi mancau boabe de cafea pentru a se mentine in viata in timp ce erau transportati pe nave peste Marea Rosie intre Africa si Penisnula Arabica.

Dovezile sugereaza faptul ca oamenii nu au consumat cafeaua sub forma de bautura decat prin secolul X. In aceasta perioada au fost scrise cele mai vechi documente care descriu cafeaua ca bautura. Doi filozofi arabi, Rhazes (850-922 d. Hr.) si Avicenna din Bukham (980-1037 d. Hr.) fac referire la o bautura numita "bunchum", despre care se poate crede ca ar fi cafea.

Cum Coranul le interzice musulmanilor sa bea alcool, efectele calmante, invioratoare si energizante ale cafelei au facut din aceasta un substitut foarte popular pentru vin in tarile islamice. Se spune ca primele cafenele au fost deschise la Mecca (Arabia Saudita). Cunoscute sub denumirea de Kaveh Kaes, acestea erau locuri publice unde musulmanii puteau sa socializeze si sa discute chestiuni religioase.

Relatia dintre islam si cafea nu a mers intotdeauna bine. Unii musulmani credeau ca aceasta bautura intoxica organismul uman si de aceea ar trebui sa fie interzisa de legea islamica. In 1511, guvernatorul de la Mecca, Khari Beg a vazut niste credinciosi care beau cafea intr-o moschee, pregatindu-se astfel pentru o noapte lunga de veghe si rugaciune. Furios, i-a dat afara din moschee si a ordonat inchiderea tuturor cafenelelor din Mecca. Acest fapt i-a provocat pe musulmanii care erau favorabili consumului de cafea si la scurt timp au aparut dezbateri aprinse. In timpul disputei, doi doctori persani fara scrupule, fratii Hakimani, necinstiti pentru ca au depus marturie in favoare celor care le-au oferit mai multi bani, au condamnat cafeaua declarand ca este o bautura nesanatoasa. Doctorii aveau motive intemeiate ca sa isi doreasca interzicerea consumului de cafea, deoarece aceasta era un remediu popular pentru pacientii depresivi care altfel ar fi platit pentru ca sa fie vindecati de doctor. Aceasta problema a fost rezolvata doar in momentul in care Sultanul de la Cairo, superiorul lui Khari Beg, a intervenit ordonand ca acea bautura atat de apreciata la Cairo sa nu fie interzisa fara permisiunea lui. Khari Beg a platit curand pentru insolenta lui, fiind acuzat in 1512 de delapidare; Sultanul l-a condamnat la moarte.

Spre sfarsitul secolului XVI, consumul de cafea s-a raspandit in toate tarile arabe, in Africa de Nord si in Turcia. Proprietatile nutritive ale cafelei erau atat de apreciate incat cafeaua a fost considerata la fel de importanta precum painea sau apa; atat de mult incat in Turcia s-a emis o lege care le permite femeilor sa divorteze de barbatii lor daca acestia nu le asigura cafeaua.