ISTORIE a cafelei 4

- Comercializarea cafelei

Pentru cunoscatori, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului XIX si ultima decada a secolului XX este cunsocuta ca "Epoca Intunecata" a cafelei. De-a lungul acestei perioade, cafeaua si-a pierdut farmecul muzical specific Orientului Mijlociu, devenind comerciala si banala.

Atunci cand a fost introdusa pentru prima oara in Marea Britanie in secolul 17 cafeaua era o bautura apreciata de toate clasele sociale. In timp ce oamenii bogati savurau aceasta bautura intr-o atmosfera aproape ceremoniala in cluburi, cei saraci priveau cafeaua ca pe un nutrient esential, o bautura calda care inlocuia o masa calda, sau ca pe un inhibitor al senzatiei de foame. A fost doar o chestiune de timp pana ce, odata cu evolutia tehnologiei, companiile mari au inceput sa profite de pe urma nevoii de cafea a oamenilor.

Cafeaua era prajita in casa sau in saloanele de cafea (cafenele). O practica importata din Orientul Mijlociu a fost aceea de a praji boabele verzi intr-o tigaie de fier asezata deasupra unui foc pana ce acestea deveneau maronii. Unele cafenele utilizau o metoda mai sofisticata, ce consta in prajirea boabelor in interiorul unui vas cilindric agatat deasupra focului, vas ce era prevazut cu o manivela ce permitea amestecarea boabelor in interior. Ambele metode permiteau prajirea unor mici cantitati de cafea, cateva kilograme cel mult, de unde se intelege ca acea cafea prajita astfel era intotdeauna proaspata.

Totusi, odata inceputa revolutia industriala si cu mecanizarea majoritatii sectoarelor de productie, tehnologia de prajire a cafelei s-a imbunatatit rapid. Au fost create unitati comerciale de prelucrare a cafelei ce permiteau prajirea unor cantitati mai mari de boabe. Astfel a fost posibil ca un numar redus de oameni sa intampine nevoia de cafea a tuturor maselor.

Cafeaua a fost pentru prima data comercializata la scara mare in Statele Unite. In 1865, John Arbuckle a scos pe piata primele pachete de cafea prajita si macinata. Marca lui, "Ariosa", s-a vandut pe o arie mai larga decat a oricarui alt producator de cafea. In loc sa se limiteze la o arie mica, din jurul fabricii lui de cafea, Arbuckle a reusit sa faca din cafeaua lui un brand regional. Curand si altii i-au urmat exemplul si, pana prin perioada Primului Razboi Mondial, s-au dezvoltat un numar destul de mare de fabrici prajitoare de cafea, printre care Folgers, Hill Brothers s Maxwell House. Aceste companii le-au oferit clientilor produse de calitate, pachete convenabile pentru prepararea acasa, dar toate acestea cu un pret: prospetimea. Puteau trece mai multe saptamani, sau chiar luni, pana ce produsul finit sa ajunga la clienti.

Una dintre metodele folosite pentru pastrarea prospetimii a fost acoperirea boabelor cu o substanta uleioasa sau gelatinoasa. Dupa prajire, peste boabe se turna un strat din aceste substante, strat ce forma o bariera rezistenta, protectoare in jurul boabelor. Aceste substante au fost patentate de catre Arbuckle in 1868, amestecul continand: un sfert apa, o uncie de muschi irlandez, jumatate de uncie de ihticol, o jumatate de uncie de gelatina, o uncie de zahar alb, si douazeci-si-patru de oua, la suta de livre de cafea.

Arbuckle a experimentat multe astfel de amestecuri de-a lungul anilor, decizandu-se in final asupra unui amestec pe baza de zahar. A devenit un utilizator de zahar atat de prolific incat a intrat el insusi in industria zaharului in loc sa le aduca profituri altora datorita marilor cantitati folosite.

De ce voiau totusi clientii sa cumpere aceasta cafea? Odata ce e macinata, cafeaua isi pierde aroma si trebuie, deci, consumata imediat (in cel mult 48 de ore). Dar aceea era vremea brandului, cand consecventa era mai importanta decat calitatea. Patronii fabricilor de prajire locale produceau adesea o cafea excelenta, dar ar putea la fel de bine sa produca o cafea de calitate slaba, care sa contina ocazional si corpuri straine sau boabe alterate. Clientii doreau sa poate avea incredere in ceea ce cumpara. Ei voiau ca ceasca lor de cafea sa aiba mereu acelasi gust tot timpul.

Primul brand de cafea care s-a impus in Marea Britanie a fost Kenco. In 1923, o cooperativa keniana de cultivatori de cafea a deschis un magazine de cafea (un butic de desfacere a cafelelor) in Sloan Square (Londra), cafenea numita Kenyan Coffee Company, pentru a distribui cafea de calitate superioara in toata Marea Britanie. Magazinul lor s-a dovedit a fi foarte popular si brandul lor (rebotezat Kenco in 1962) s-a raspandit rapid in tot regatul unit.

Avea sa urmeze o perioada grea pentru cafea. Cum producatorii regionali s-au transformat in producatori nationali si apoi internationali, eforturile pentru a obtine profituri s-au intensificat. De obicei cafeaua era produsa din boabe din arborii de cafea "arabica". Dar in 1850, francezii si portughezii au inceput sa cultive un alt tip de arbore de cafea, cunoscut sub numele de "robusta", pe coasta de vest a Africii, intre Gabon si Angola. Boabele de robusta erau (si inca sunt) mai ieftine decat cele de arabica deoarece sunt mai usor de cultivat si au o aroma inferioara. Producatorii de cafea care doreau sa reduca la minim costurile de productie au inceput sa amestece boabele de robusta cu cele de arabica in cantitati din ce in ce mai mari. De asemenea, au inceput sa reduca timpul de prajire, pentru a impiedica scaderea greutatii, impiedicand astfel cafeaua sa isi dezvolte aroma complexa.

Totusi, cea mai proasta perioada pentru cafea a inceput odata cu introducerea pe piata a cafelei instant (ness) - o bautura care avea un gust foarte putin asemanator cu cel al cafelei naturale. Desi prima cafea comerciala instant, numita "Red E Coffee", a fost inventata in 1909 de catre, George Constant Washington, un chimist englez stabilit in Guatemala, in general inventia acestei cafele este pus pe seama grupului Nestlé. In 1930, cei de la Nestlé au fost solicitati de catre Institution do Café (Institutul de cafea brazilian) pentru a-i ajuta pe acestia sa gaseasca solutii pentru surplusul de cafea. Cei de la Institution erau de parere ca un nou produs, solubil in apa, care isi pastra aroma, ar ajuta la stimularea vanzarilor de cafea din intreaga lume. Dupa 7 ani de cercetare si de teste frecvente, omul de stiinta Max Morgenthaler a reusit in final sa ajunga la rezultatele dorite si, pe 1 aprilie 1938, Nescafé a fost lansat, mai intai in Elvetia si mai apoi in Regatul Unit.

Unele persoane considera ca aparitia productiei de masa a televizoarelor a provocat un adevarat cataclism pentru cafeaua instant in Marea Britanie. Pauzele publicitare erau perioade prea mici de timp pentru a putea sa iti prepari o cafea, dar destul de lungi pentru prepararea unei cafele instant. Exista probabil o oarecare doza de adevar in aceasta afirmatie, avand in vedere faptul ca, prin anii '60, majoritatea producatorilor de ceai au inceput sa fabrice pliculete de ceai, inventate de Thomas Sullivan cu 50 de ani mai devreme (1904). Pliculetele de cafea erau considerate mai convenabile, mai simple si mai usor de utilizat decat frunzele de ceai traditionale, deci acest produs putea concura cu cafeaua instant.

Industria producatoare de cafea a remarcat repede asocierea intre pauzele publicitare si bautul de cafea si au inceput sa investeasca in reclamele televizate. Probabil cea mai celebra serie de reclame la cafea au fost produse de catre Nescafé Gold Blend. Difuzate pentru prima oara in 1987, aceste reclame se concentrau asupra atractiei sexuale in interiorul unui cuplu, fiind interpretate de catre Anthony Head si Sharon Maughan, ajungand sa reprezinte un mini-serial. Reclamele au captat atentia intregii populatii. Seria initiala de reclame publicitare a rulat timp de 10 ani, crescand vanzarile pentru Gold Blend cu 40% in primii cinci ani (au existat mai apoi alte doua seturi de reclame, fara succes). Profilul acestor reclame publicitare era adaptabil intr-o asemenea masura incat au aparut si ca articole de stiri in "News at Ten".

Avand in vedere ca industria cafelei se concentra mai mult asupra pretului decat asupra calitatii, nu e de mirare ca vanzarile au stagnat. Faptul de a bea cafea devenise de acum mai mult o necesitate de a consuma cofeina decat dorinta de a savura gustul, cafeaua fiind bauta mai degraba intr-o pauza de lucru, si nu pentru ca oamenii sa se bucure de aceasta bautura in timpul unei conversatii sau in timp ce citeau ziarul. Nu e de mirare ca generatiile mai tinere care s-au nascut intre 1970 si 1980 au renuntat la cafeaua neagra si tare pentru bauturile racoritoare dulci, asa cum sunt Coca Cola si Pepsi pentru a acumula necesarul de cofeina.

      ISTORIE a cafelei 3

- Colonizarea si plantatiile de cafea

Incepand cu secolul XVII, odata cu sporirea popularitatii cafelei pe teritoriul Europei, a crescut si interesul Marilor Puteri ale Lumii - Regatul Unit, Franta, Olanda, Portugalia si Spania - pentru aceasta. Pana in acel moment, cafeaua era importata din Peninsula Arabica, asupra careia niciuna dintre aceste natiuni nu avea control. Europenii au incercat cafeaua si le-a placut, iar acum doreau sa inceapa sa produca pentru ei insisi. Infiintarea propriile lor plantatii de cafea pe teritoriile coloniilor statelor respective a fost o adevarata cursa.

Primele care s-au lansat in aceasta cursa au fost Tarile de Jos. In 1616, spionii olandezi au reusit sa sustraga un arbore de cafea din Mocha (Yemen). Totusi, pentru inceput, olandezii nu au avut decat plantatii de mici dimensiuni. Acest lucru s-a schimbat in 1658, cand i-au infrant pe portughezi si au preluat controlul in Sri Lanka si in Sudul Indiei. Apoi, in 1699, olandezii au inceput productia de cafea in Indonezia, cand arborii au fost transplantati cu succes din Malabar (India) in Java.

Fara ajutorul olandezilor, celelalte Mari Puteri nu ar fi putut nici macar sa inceapa cultivarea. In 1706, primele boabe de cafea din Java au ajuns la Amsterdam, impreuna cu un arbore de cafea pentru Gradina Botanica. Din aceasta planta s-au creat mai multi butasi, Acesti puieti au plecat curand spre alte gadini botanice din intreaga Europa, fiind oferiti in dar demnitarilor veniti in vizita.

O astfel de plantuta a primit si Regele Ludovic al XIV-lea al Frantei in 1714 din partea primarului orasului Amsterdam. Planta a fost rasadita in Jardin des Plantes din Paris. Cativa ani mai tarziu, un ofiter naval francez pe nume Mathieu Gabriel de Clieu, inainte sa plece spre Martinica, a cerut de la rege permisiunea de a lua cu el un butas. Din pacate, regele l-a refuzat. Convins ca spatiul caraibian ar fi ideal pentru cultivarea cafelei, de Clieu a intreprins un raid nocturn in Jardin des Plantes pentru a face rost de un butas.

In 1723 de Clieu a plecat in calatoria sa spre Martinica, cu tot cu butasul de arbore de cafea. A pastrat lastarul intr-un dulap de sticla, pe care il urca in fiecare zi pe punte, ca sa se incalzeasca la soare. Daca de Clieu credea ca greul misiunii lui trecuse deja, se insela. Deoarece, in timpul calatoriei, unul dintre oamenii de la bord (dupa cate se spune, cu accent olandez) a incercat sa ii ia cu forta planta lui de Cleu, reusind sa rupa o ramura in timpul confruntarii. De asemenea, echipajul a trebuit sa infrunte un atac al piratilor care a durat aproape o zi intreaga; in timpul unei furtuni dulapul de sticla s-a spart si rezerva de apa a fost intr-atat afectata incat de Clieu a trebuit sa isi imparta apa cu planta.

Intr-un sfarsit de Clieu a ajuns in Martinica, unde a rasadit si cultivat cu succes arborele. Un an si opt luni mai tarziu de Clieu a strans prima recolta, care a distribuit-o in randul medicilor de pe insula si altor intelectuali. Spre norocul lui, in acea vreme arborii de cacao de pe insula mergeau prost din cauza unei eruptii vulcanice recente, astfel ca arborii de cafea au fost adoptati repede de catre localnici. In trei ani, plantatiile de cafea s-au extins in toata Martinica si pe teritoriul insulelor invecinate St. Dominique si Guadeloupe. Productia de cafea a avut un asemenea succes in Caraibe incat regele Ludovic al XIV-lea l-a iertat pe de Clieu pentru fapta pe care o comisese si l-a numit guvernator al Antilelor.

Arborele de cafea a devenit un bun foarte ravnit. In 1727, guvernul brazilian decide ca este timpul sa isi faca intrarea pe piata cafelei. Folosindu-se de pozitia de intermediar intr-o disputa asupra granitelor intre francezi si olandezi in Guiana, Brazilia l-a trimis pe Locotenent Colonel Francisco de Mello Plahetta intr-o misiune de sustragere a unui arbore de cafea de la francezi. Folosinduse de sarmul sau, Palheta s-a imprietenit cu sotia guvernatorului din Guiana Franceza. Odata ce disputa a fost rezolvata, sotia guvernatorului i-a oferit lui Palheta un dar de ramas bun: un butas de arbore de cafea ascuns intr-un buchet de flori. Din acest puiut a crescut cel mai mare imperiu de cafea din lume.

Britanicii nu s-au implicat serios in cursa pentru cafea pana in 1796, cand au preluat de la olandezi controlul in Sri Lanka. Odata cu sosirea englezilor, si mai mult pamant a fost defrisat si destelenit pentru plantatiile de cafea. Atat de mult incat Sri Lanka, aceasta insula relativ mica, a devenit cel mai mare producator de cafea din lume in anii 1860. In 1869, insa, o ciuperca letala cunoscuta sub numel de rugina cafelei a patruns pe insula. Acest mucegai a cauzat caderea prematura a frunzelor arborilor de cafea, slabindu-le considerabil structura, ducand la scaderea productiei de boabe. Cum rugina nu era considerata o boala grava a plantelor, englezii au continuat sa curete tot mai mult pamant pentru plantatiile de cafea de-a lungul urmatoarei decade. Abia in 1879 au realizat gravitatea situatiei. Din pacate era prea tarziu: productivitatea plantelor scazuse atat de mult incat nu mai erau viabile din punct de vedere economic.

Din fericire pentru englezi, o campanie de marketing de succes pentru ceai condusa de British East India Company, campanie numita "ceasca ce bine dispune", lansata in secolul XVIII, a facut ca ceaiul sa devina bautura nationala a britanicilor. Intre 1700 si 1757 importurile anuale medii de ceai pentru Marea Britanie au crescut de mai mult de patru ori si consumul de ceai a continuat sa creasca vertiginos de-a lungul intregului secol. Deci atunci cand rugina cafelei a devastat plantatiile de cafea din Sri Lanka, si apoi pe cele din India, s-a trecut pur si simplu pe productia de ceai iar arborii de cafea au fost smulsi si in locul lor s-au plantat arbori de ceai. Desi Marea Britanie a continuat sa cultive cafea pe o arie limitata din teritoriile coloniale, in spceial in Jamaica, in Uganda si Kenia, spre sfarsitul secolului XIX, ceaiul a intrecut cafeaua devenind bautura preferata a englezilor.

     ISTORIE a cafelei 2

- Raspandirea cafelei in Europa

Abia in 1615 a cunoscut Europa cafeaua. Negustorii venetieni, ce aveau legaturi comerciale puternice cu Levantul (termen istoric folosit pentru o mare parte din Orientul Mijlociu, teritoriu ce includea Israelul, Iordania, Libanul si Siria), au inceput sa importe cafea in Italia. Odata ce a patruns in Europa, acest produs s-a raspandit rapid pe intreg teritoriul acesteia. Totusi au existat anumite controverse in ce priveste introducerea cafelei in Europa. Potrivit mai multor surse, un grup de clerici crestini au incercat sa obtina interzicerea cafelei inainte ca aceasta sa devina disponibila la scara larga. Acestia au mers la Papa Clement al VIII-lea (1535-1605), sustinand ca acest produs este pentru cei ce il urmeaza pe Diavol si ca acei crestini care beau cafea isi dadeau sufletele Satanei. Dar inainte de a interzice cafeaua, Papa Clement a insistat sa o guste. Dupa ce a baut prima ceasca, Papa a fost atat de impresionat de aroma si de gustul acesteia incat a concluzionat ca o astfel de bautura nu ar putea fi lucrarea Satanei, si a declarat in schimb ca aceasta bautura ar trebui sa fie botezata pentru a deveni o adevarata bautura crestina.

Prima persoana atestata care a preparat cafea in Anglia a fost un student international numit Nathaniel Conopios din Creta, care studia la Ballion College, Oxford. Acest eveniment banal, care s-a intamplat in mai 1637, a fost inregistrat atat de savantul John Evenly cat si de istoricul Anthony Wood. Desi Conopius a fost exmatriculat curand dupa aceea din facultate, influenta lui a avut un efect de durata asupra Oxfordului, avand in vedere ca in Oxford a fost infiintat primul salon de cafea (cafenea) in 1650 de catre Jacob, un evreu din Liban. Desi Jacob s-a mutat la Londra cativa ani mai tarziu pentru a repeta succesul si acolo, el a pus bazele unui trend care a dus la deschiderea multor saloane de cafea in Oxford in timpul acelui deceniu.

Cel mai important dintre aceste saloane a fost cel deschis de catre Arthur Tillyard in 1655. Cafeneaua lui Tillyard a devenit un punct de intalnire pentru un grup cunoscut sub numele de Oxford Coffee Club. Acest grup era format din oameni de stiinta insemnati ai Oxfordului, inclusiv Sir Robert Boyle, si studentii acestora, care se intalneau ca sa discute despre teorii si proiecte de cercetare si pentru a face schimb de idei. Din acest club a evoluat mai tarziu faimoasa Royal Society (Societatea Regala), una dintre cele mai importante societati de stiinta din lume.

Prima cafenea din Londra a fost dechisa in 1652 de catre un american numit Pasqua Rosée. Adus la Londra ca servitor de catre negustorul Daniel Edwards, Rosée le servea cafea in fiecare dimineata oaspetilor lui Edwards, si astfel numarul celor care il vizitau pe Edwards a crescut simtitor de-a lungul timpului. Bautura preparata de Rosée a starnit un asemenea entuziasm incat Edward a hotarat sa il sprijine financiar pentru a-si deschide o cafenea pe St. Michael's Alley in Cornhill. Ca si la Oxford, ideea a luat repede amploare, si pana in 1715 s-au deschis cam 2.000 de cafenele in toata Londra.

Una dintre cele mai mari companii de asigurari din lume, Lloyds of London, a fost la inceput o cafenea pe Tower Street (incepand cu 1688). Deschisa de catre Edward Lloyd, aceasta era frecventata in principal de marinari si de negustori. Lloyd se plimba printre clientii lui notand ce corabii soseau, ce carau, programul lor de sosiri si plecari si nevoile de asigurare ale acestora. Aceasta lista ii atragea pe asiguratori care puteau sa vanda aici contracte de asigurari celor care aveau nevoie si negustori care astfel puteau monitoriza traficul navelor.

Se crede ca obiceiul de a da bacsis isi are originea in cafenelele englezesti. Exista chiar si o cutiuta atarnata aproape de tejghea, pe care scria To Insure Promptness (TIP = bacsis) (pentru servire prompta). Clientii bagau cate o moneda in aceasta cutie pentru a-i incuraja pe chelneri sa ii serveasca repede.

Raspandirea timpurie a cafenelelor s-a datorat in mare masura sustinerii din partea doctorilor, care promovau consumul de cafea pentru presupusele ei calitati curative. Inainte de aparitia cafenelelor, exista o problema larg raspandita in ce priveste alcoolismul public, avand in vedere ca englezii beau bere aproape la fiecare masa. Dar odata ce oamenii au aflat de beneficiile pe care cafeaua le aducea starii de sanatate a oamenilor, si cum cafeaua era mult mai ieftina decat berea, cafenelele au inceput sa inlocuiasca tavernele in calitate de locuri alese pentru intalniri. Este inutil sa mai spunem, proprietarii de taverne nu aveau de gand sa lase ca sa le scada profiturile fara sa faca nimic. Astfel, multe dintre cele mai agresive atacuri impotriva cafelei au venit din partea lor. Acestia sustineau ca cafeaua era o bautura specific arabeasca, nepotrivita pentru crestinii bine-educati, spre deosebire de bere care era produsa de secole de catre calugari.

Proprietarii de taverne nu erau singurii combatanti ai cafelei. Femeile, suparate pentru faptul ca barbatii lor petreceau mai mult timp la cafenea decat acasa, cu ele, au inceput curand sa protesteze. In 1674 a fost publicata "Petitia Femeilor impotriva Cafelei". Prin acest document femeile sustineau despre cafea ca aceasta reducea cantitatea de sperma produsa de barbati si ar fi dus la un declin demografic: "cafeaua ii face pe barbati infertili precum desertul din care au fost importate aceste boabe nefericite; de cand au inceput sa fie aduse in tara noastra, odraslele barbatilor nostri sunt pe cale de a disparea ca si cum ar fi maimute sau porci." Era de inteles de ce erau femeile asa de alarmate, avand in vedere faptul ca la acea vreme le era interzis sa puna piciorul in vreo cafenea. Totusi, acest protest nu a impiedicat aparitia "raspunsului Barbatilor la Petitia Femeilor impotriva Cafelei" mai tarziu in acelasi an. Documentul apara cafeaua, sustinand ca femeile ar trebui sa fie recunoscatoare pentru existenta cafelei, deoarece aceasta era un afrodisiac de fapt.

 ISTORIE a cafelei  1

Africa si tarile arabe

Arborele de cafea este originar din regiunile inalte ale Etiopiei. Se crede ca primii arbori au fost descoperiti in regiunea Kaffa, de unde denumirea de cafea. O legenda populara povesteste despre un pastor de capre numit Kaldi. Intr-o zi acesta a observat ca animalele lui se comportau ciudat. Erau pline de energie, alergand jucause una dupa cealalta behaind tare. Pastorul a observat ca acestea mancau niste bobite rosii dintr-un tufis din apropiere. Simtindu-se obosit si fiind curios intr-o oarecare masura, Kaldi a decis sa manance si el cateva bobite. Spre marea lui incantare, oboseala i-a disparut rapid intr-o izbucnire proaspata de energie. La manastire, Kaldi i-a povestit staretului despre efectul energizant miraculos pe care aceste bobite l-au avut atat asupra lui cat si asupra caprelor. Kaldi a fost atat de impresionat de bobite incat si-a umplut buzunarele si a alergat spre casa pentru a-i arata si sotiei. "Sunt un dar din ceruri", a spus ea "trebuie sa le duci calugarilor la manastire". Staretul, vadit nemultumit, a aruncat bobitele in foc, declarand ca acestea sunt "lucrarea Diavolulu".

Dupa cateva minute, bobitele au inceput sa fumege si manastirea s-a umplut de aroma cereasca a boabelor prajite. Ceilalti calugari s-au strans repede ca sa vada despre ce era vorba. Un calugar a tras repede boabele din foc si a strans carbunii calcand pe ele. Mirosul placut de cafea a fost evident pe placul nasului staretului, avind in vedere ca i-a cerut calugarului sa puna boabele acum strivite intr-un vas si sa toarne peste ele apa calda pentru ca acestea sa isi pastreze calitatile divine. Apoi a luat o inghititura din ulcior si a gustat astfel bautura care se numeste astazi cafea. Din acea zi calugarii au jurat sa bea cafea in fiecare zi, pentru ca aceasta sa ii tina treji in timpul lungilor devotiuni nocturne.

Nimeni nu stie exact cand a fost descoperita cafeaua. Exista dovezi ce sugereaza ca boabele de cafea au fost folosite in prepararea unor "batoane energizante" primitive inainte sa fie preparate ca bautura calda. Undeva intre 575 si 850 d. Hr., un trib nomad din regiunea muntoasa, cunoscut sub numele de Galla, amesteca boabele de cafea macinate cu un anumit clei de copac. Aceste batoane erau consumate de catre razboinicii tribului pentru a le spori agresivitatea si pentru a le mari forta in timpul bataliei. Astfel de batoane se mai mananca si astazi in Kaffa si Sidamo (Etiopia).

Unii specialisti sustin ca arborele de cafea provine mai degraba din Peninsula Arabica decat din Etiopia, acestia afirmand ca acesti arbori erau cultivati la Yemen inca de prin 575 d. Hr.. O legenda islamica ne povesteste cum a descoperit Sheikul Omar arborele in salbaticie in timp ce traia ca pustnic in apropiere de portul Mocha (Yemen). Se spune ca acesta a fiert cateva bobite si a descoperit efectul stimulent al infuziei, pe care a administrat-o localinicilor care sufereau de o boala misterioasa si aceasta bautura i-a vindecat. Totusi, este mai probabil ca arborele de cafea sa se fi raspandit in Yemen prin intermediul sclavilor sudanezi. Se stie ca acesti sclavi mancau boabe de cafea pentru a se mentine in viata in timp ce erau transportati pe nave peste Marea Rosie intre Africa si Penisnula Arabica.

Dovezile sugereaza faptul ca oamenii nu au consumat cafeaua sub forma de bautura decat prin secolul X. In aceasta perioada au fost scrise cele mai vechi documente care descriu cafeaua ca bautura. Doi filozofi arabi, Rhazes (850-922 d. Hr.) si Avicenna din Bukham (980-1037 d. Hr.) fac referire la o bautura numita "bunchum", despre care se poate crede ca ar fi cafea.

Cum Coranul le interzice musulmanilor sa bea alcool, efectele calmante, invioratoare si energizante ale cafelei au facut din aceasta un substitut foarte popular pentru vin in tarile islamice. Se spune ca primele cafenele au fost deschise la Mecca (Arabia Saudita). Cunoscute sub denumirea de Kaveh Kaes, acestea erau locuri publice unde musulmanii puteau sa socializeze si sa discute chestiuni religioase.

Relatia dintre islam si cafea nu a mers intotdeauna bine. Unii musulmani credeau ca aceasta bautura intoxica organismul uman si de aceea ar trebui sa fie interzisa de legea islamica. In 1511, guvernatorul de la Mecca, Khari Beg a vazut niste credinciosi care beau cafea intr-o moschee, pregatindu-se astfel pentru o noapte lunga de veghe si rugaciune. Furios, i-a dat afara din moschee si a ordonat inchiderea tuturor cafenelelor din Mecca. Acest fapt i-a provocat pe musulmanii care erau favorabili consumului de cafea si la scurt timp au aparut dezbateri aprinse. In timpul disputei, doi doctori persani fara scrupule, fratii Hakimani, necinstiti pentru ca au depus marturie in favoare celor care le-au oferit mai multi bani, au condamnat cafeaua declarand ca este o bautura nesanatoasa. Doctorii aveau motive intemeiate ca sa isi doreasca interzicerea consumului de cafea, deoarece aceasta era un remediu popular pentru pacientii depresivi care altfel ar fi platit pentru ca sa fie vindecati de doctor. Aceasta problema a fost rezolvata doar in momentul in care Sultanul de la Cairo, superiorul lui Khari Beg, a intervenit ordonand ca acea bautura atat de apreciata la Cairo sa nu fie interzisa fara permisiunea lui. Khari Beg a platit curand pentru insolenta lui, fiind acuzat in 1512 de delapidare; Sultanul l-a condamnat la moarte.

Spre sfarsitul secolului XVI, consumul de cafea s-a raspandit in toate tarile arabe, in Africa de Nord si in Turcia. Proprietatile nutritive ale cafelei erau atat de apreciate incat cafeaua a fost considerata la fel de importanta precum painea sau apa; atat de mult incat in Turcia s-a emis o lege care le permite femeilor sa divorteze de barbatii lor daca acestia nu le asigura cafeaua.

Boabele de cafea espresso

Boabele de cafea espresso se gasesc in amestecuri din doua mari tipuri de cafea - Arabica si Robusta - care influenteaza in mod semnificativ savoarea cafelei. Acestea joaca cel mai important si semnificativ rol in procesul de preparare a cafelei. Termenul folosit este inselator deoarece acestea nu sunt intr-adevar boabe ci semmintele fructului arborelui de cafea si pot fi extrase fie prim metode uscate sau umede. Daca este sa judecam dupa banii care se scot din afacerile cu cafea, vom observa ca aceasta este al doilea produs ca rata de comercializare si o bautura foarte populara in intreaga lume.

Exista doua tipuri de boabe de cafea care sunt folosite in scopuri comerciale. Unul este "Arabica" iar celalalt este "Robusta". Daca vreti sa preparati o cafea buna, Robusta este considerata o alegere proasta deoarece continutul de cofeina al acestui tip de cafea este de doua ori mai mare decat cel al boabelor de Arabica. Pe de alta parte Arabica este cunoscuta ca avand o savoare deosebita si o aroma foarte placuta, desi susceptibilitatea acesteia la boli este mai mare. Trebuie doar sa faceti rost de cele mai bune boabe de Arabica pentru a obtine o cafea gustoasa, proaspata, minunata.

Boabele de Arabica sunt considerate ca avand cea mai buna aroma din toate tipurile de boabe de cafea. Aceste boabe sunt produse in acele tari unde vremea, solul si conditiile climatice sunt favorabile dezvoltarii acestor boabe. Faptul ca Robusta poate fi cultivata in anumite medii unde nu este posibila cultivarea de Arabica, face din aceasta un inlocuitor mai ieftin al cafelei Arabica.

Boabele de Robusta sunt mai amare decat cele de Arabica si au un gust neplacut. Dar chiar si boabele de Robusta sunt folosite in anumite amestecuri de espresso pentru a obtine mai multa spuma, daca sunt de calitate superioara. De asemena, acest lucru reduce costurile de productie. Acesta este motivul pentru care Robusta a fost considerata responsabila pentru criza preturilor din primii ani ai secolului XXI. Robusta este in general distribuita in acele tari unde oamenilor le place sa bea cafea tare, bine prajita. Exista anumite companii care fac cercetari in incercarea de a elimina gustul neplacut al boabelor de Robusta in scopuri comerciale.

In zilele noastre s-a descoperit ca piata de boabe verzi este plina de boabe de Robusta. De fapt, aceste boabe de cafea Robusta sunt acceptate de catre consumatori si preferate de marii industriasi ai cafelei datorita pretului conmparabil mai mic. Boabele de cafea recoltate din diferite locuri au gusturi si arome diferite, continand cantitati diferite de cofeina, deosebindu-se in materie de corp si aciditate a cafelei preparate din ele. Toti acesti factori depinde de conditiile de recoltare, de procesare si de calitatea genetica a boabelor de cafea.

Exista un alt tip de arbore de cafea numit Caracoli. In general, cafeaua Caracoli este produsa in toate colturile lumii dar aceste boabe sunt mai scumpe.

Cafeaua espresso - cum sa apreciati savoarea acesteia incantandu-va papilele gustative Cafeaua espresso a devenit din ce in ce mai populare de-a lungul anilor peste tot in lume. Persoanele care cunosc si carora le place cafeaua in mod deosebit au experimentat si au gasit metode de a satisface (la propriu) gusturile tuturor prin felul in care este preparata bautura. Pentru cei care nu sunt cunoscatori in ale cafelei dar vor sa patrunda in aceasta cultura, cea mai buna modalitate de a incepe este de a afla ce feluri de cafea espresso exista. Din acest punct, veti putea sa descoperiti singuri ce va place mai mult.

Dupa cum probabil stiti, cafeaua espresso este un tip aparte de cafea care se prepara prin adaugarea unei mari cantitati de apa fierbinte, sub presiune peste boabele de cafea (macinate). Aceasta metoda asigura cafelei o savoare concentrata, si este adesea mai tare decat cafeaua obisnuita. Pe langa espresso-ul simplu, exista o intreaga varietate de cafele espresso. Un café espresso este termenul italian pentru espresso, si este cea mai naturala bautura din gama cafelelor espresso. Totusi, cantitatea de apa adaugata la fiecare bautura espresso difera in functie de tipul de bautura preparat, fiecare avand alt nume.

Un Ristretto (cafea mica) se face prin adaugarea unei mici cantitati de apa, in timp ce un Lungo (cafea lunga) implica folosirea unei cantitati mai mari de apa in espresso, fiecare metoda de preparare oferind consumatorului un gust mai tare sau mai slab.

Mai departe, bauturile de tip espresso sunt impartite in functie de ce se adauga la produsul de baza. In mare parte, asta inseamna ca se adauga lapte fiert. Una dintre cele mai cunoscute cafele espresso este Cappuccino, care este 1/3 espresso si 2/3 lapte spuma. O alta favorita dintre multele cafele espresso este Latte, care se prepara cu putina frisca, restul laptelui folosit ramanand in forma sa naturala. Cafelele espresso cu lapte pot avea si alte arome/gusturi. Cea mai populara este Mocha, care contine aceleasi ingrediente ca si cafeaua Latte, dar are in plus ciocolata. O alta varianta a cafelei Latte este Affogato, care se serveste cu gheata.

Mixurile de cafea espresso includ si alte game de amestecuri. O alta gama cunoscuta este aceea cunoscuta sub numele de Americano drinks. Acestea sunt bauturi create prin amestecarea cafelei espreso cu o anumite cantitate de cafea obisnuita pentru a oferi bauturii un gust mai puternic de cofeina. Mai departe amestecurile pot contine orice, de la lichior, amestec numit Coretto, la zahar, amestecul fiind numit Cubano.

Indiferent unde va aflati si ce tip de cafea v-ati obisnuit sa beti, exista intotdeauna si alte mixuri de espresso care asteapta sa le incercati. Deci incepeti sa le testati! Cafelele espresso din intreaga lume sunt create pentru a va bucura papilele gustative si pentru a va oferi bauturile deosebite de care aveti nevoie pentru a va incepe ziua in forta .

Cafea clasica vs espresso

Exista cateva diferente majore intre cafeaua obisnuita si espresso, una dintre ele fiind durata prepararii. Timpul necesar prepararii unui expresso este mai scurt decat pentru prepararea cafelei, si gama variata de aparate de facut espresso disponibile pe piata in prezent permit prepararea unui espresso intr-un timp atat de scurt fortand apa sa treaca prin cafea prin cresterea presiunii acesteia. Pentru cei care apreciaza gustul unei cafele adevarate, espresso-ul si bauturile bazate pe espresso in general sunt solutia perfecta pentru obtinerea unei bauturi delicioase.

Alte doua diferente majore intre cafea si espresso este gradul de maruntire a boabelor si bogatia savorii. Espresso se fabrica dintr-o combinatie de mai multe tipuri de boabe de cafea, care, prajite, dau cafelei espresso o savoare minunata, unica si bogata, si o aroma foarte apreciata de catre iubitorii de cafea.

Espresso se potriveste oricarei ocazii. Este minunat cand il beau la fel ca italienii, dintr-o singura inghititura, fiind modalitatea ideala, rapida si comoda de a ma energiza pe parcursul intregii zile. Espresso nu este doar cel mai sofisticat stil de a bea o cafea, ci ofera si oportunitatea de a savura aromele intense ale unei cafele perfecte.

Spre deosebire de cafea, atunci cand espresso iese din aparat, acesta este deosebit de dens si formeaza deasupra un strat subtire cremos. Crema este aproape o obsesie mistica printre iubitorii espresso-ului. Rolul ei practic este sa pastreze ceva mai mult mireasma pana cand se bea espresso-ul. Culoarea cafelei espresso este brun inchis, si gustul bauturii este intens si robust. Multe persoane apreciaza gustul bogat al cafelei tari, iar espresso reprezinta alegerea perfecta pentru aceia care vor sa savureze cele mai tari si mai savuroase cafele.

Cand vine vorba de prepararea unui espresso, cu cat mai mare este nivelul de presiune al apei din aparat, cu atat mai puternic va fi espresso-ul, deci este foarte important sa investiti intr-un espressor de calitate superioara daca vreti sa va bucurati de un espresso perfect in fiecare zi. Astazi exista un numar mare de producatori de aparate de cafea si de espresso care ofera o gama larga de modele de calitate superioara pentru a intampina cat mai eficient gusturile, nevoile, si posibilitatile financiare ale clientilor, deci nu ar trebui sa intampinati probleme in a gasi u n aparat care sa fie pe placul dumneavoastra.

Iubitorii de cafea si de espresso pot gasi o gama larga de produse online, de la boabe de cafea si de cafea espresso, la alternative instant pentru aparatele de cafea si espresso. In general puteti face cumparaturi foarte avantajoase online, deci puteti sa gasiti aparatul perfect la un pret foarte mic, aparat care va va permite sa va bucurati de o cafea sau de un espresso de calitate oricand doriti, si asta fara sa fiti nevoit sa jefuiti o banca :).

Definitia espresso

Definitia espresso este foarte controversata deoarece ideea pe care o au oamenii despre aceasta variaza in functie de propriile lor gusturi. Aproape orice aspect al prepararii unui espresso este discutabil: de la tipul de amestec la tehnica de presare, la cantitatea de cafea necesara pentru prepararea unui espresso. Din acest punct de vedere espresso este o arta si barmanul este un artizan iscusit. De aceea, evenimente precum Campionatul Mondial al Barmanilor devin din ce in ce mai populare, in masura in care fiecare participant realizeaza ceva original.

Insasi originea cuvantului espresso prezinta doua interpretari ; exista persoane care considera ca espresso inseamna pur si simplu "express" adica "rapid; altii cred ca espresso vine de la verbul italian "espressimante" care se traduce prin "special pentru tine" (facut la comanda clientului).

Oricum ar fi, s-au facut numeroase studii stiintifice in prepararea espresso-ului perfect, sau "Cafeaua divina", si au fost stabilite mai multe seturi de parametri care definesc un espresso:

1. Un espresso se prepara din 6-8 grame de cafea macinata

2. Temperatura apei in care se introduc boabele macinate trebuie sa fie intre 90-95C

3. Presiunea apei trebuie sa fie de 7-9 bari

4. Volumul unui espresso este de 28-35 ml

5. Timpul necesar fierberii cafelei este de 25-30 de secunde

Desi respectarea tuturor acestor aspecte nu duce neaparat la prepararea cafelei perfecte, ele pot fi folosite ca niste sfaturi, in special pentru incepatori. Desi toti parametrii de mai sus admit marje de variatie, ar trebui stabiliti care sunt masurile potrivite pentru dumneavoastra, pentru aparatul dumneavoastra si pentru cafeaua dumneavoastra si sa incercati sa le respectati tot timpul.0

Dozajul

Un espresso se prepara din 6-8 grame de cafea macinata (sau 12-16 grame pentru un espresso dublu). Cantitatea de cafea macinata pe care o folositi dumneavoastra depinde de aparatul pe care il folositi. Aceasta deoarece, in timpul procesului de preparare, cafeaua isi mareste volumul, asta insemnand ca trebuie sa existe un anumit spatiu intre cafea si capacul aparatului. Daca nu exista aceasta distanta, atunci cafeaua nu se va infuza, deoarece apa nu va putea trece prin stratul de cafea spre filtru.
Ca sa testati daca nu cumva folositi prea multa cafea: faceti dozajul ca de obicei si puneti capacul (dar nu porniti aparatul). Apoi scoateti filtrul si verificati daca ramane cafea pe capac sau daca acesta din urma lasa urme de presiune pe stratul de cafea. Daca se intampla unul din aceste lucruri, mai luati din cafea si incercati din nou. Odata ce veti fi descoperit dozajul corect pentru aparatul dumneavoastra, nu il mai schimbati. Daca faceti tot timpul acelasi dozaj, reduceti numarul de variabile care pot face ca ceasca dumneavoastra de cafea sa nu fie chiar buna.

Temperatura si presiunea apei

Atat temperatura cat si presiunea apei influenteaza procesul de extractie a cafelei. Daca sunt prea scazute, atunci cafeaua va fi prea slaba; daca sunt prea puternice, cafeaua va fi prea tare, prea bogata in substante. Din nefericire, temperatura fierbatorului si presiunea pompitei nu pot fi reglate decat in cazul unor masini foarte performante, utilizate in gospodarie. Totusi sunt cateva lucruri pe care le putem face pentru a ajusta temperatura pentru orice espressor.

Procesul de ajustare a temperaturii unui espressor este cunoscut sub numele de "incercare a temperaturii". Tehnica de baza este aceea de a lasa apa sa se scurga direct in vasul de colectare pana ce senzorul de temperatura se aprinde la placa vasului. Pentru a face acest lucru pur si simplu porniti espressorul si lasati apa sa se scurga pana ce se aprinde ledul de la termostat. Atunci cand aceasta lumina se stinge din nou, apa din fierbator este la temperatura maxima (de obicei in jur de 95C). Apoi puteti fie sa va preparati imediat cafeaua sau sa asteptati o anumita perioada de timp pentru ca apa din boiler sa se raceasca un pic.

Cat timp va trebuie pentru prepararea unei cafele

Aceasta operatiune ar trebui sa dureze cam 25-30 de secunde, deoarece acesta este timpul optim pentru extragerea substantelor din cafeaua macinata, dupa care se elibereaza substantele amarui si o cantitate excesiva de cofeina. Dupa ce se vor fi scurs cele 25-30 de secunde, ar trebui sa aveti un espresso de aproximativ 28-35 ml sau de 70 ml pentru un espresso dublu. Acest flux de curgere trebuie sa fie reglat de aparatul de macinat. Daca obtineti prea repede acest volum de cafea, atunci ajustati-va aparatul de macinat astfel incat boabele sa fie macinate mai fin, iar daca dureaza mai mult pentru obtinerea cantitatii optime, ajustati-va aparatul pentru ca acesta sa macine boabele in granule mai mari. Sa nu incercati sa schimbati dozajul sau tehnica de umplere a filtrului, deoarece acestea trebuie sa ramana tot timpul la fel.

Cele 25-30 de secunde necesare prepararii se aplica in cazul tuturor bauturilor espresso; doar volumul de cafea obtinut variaza. Astfel, in aceeasi perioada de timp ar trebui sa se produca 28 ml sau mai putin de Ristretto (adica de cafea mica) si aproximativ 35 ml de Lungo (cafea lunga). Deci, pentru a prepara o cafea mica reglati aparatul de macinat pentru a obtine cafea mai fina decat in mod normal, iar pentru o cafea lunga reglati in asa fel incat sa obtineti granulatie mai mare.

- Intrebari frecvente despre cafea .....

 

Intrebari frecvente despre cafea ….

Testarea cafelei este un proces simplu de comparare prin contrast a diferitelor tipuri de cafele. Daca veti testa doua sau trei cafele, veti putea descoperi care sunt preferintele personale si veti intelege la fel de bine diferentele dintre aroma, aciditatea, corpul cafelei si savoarea. Pentru inceput va recomandam sa incepti cu corpul cafelei, iar apoi sa continuati cu aroma, aciditatea si savoarea. Acum puteti incepe sa deveniti un expert in cafea!

Ce este aroma?

Aroma, asa cum o sugereaza si numele, se refera la mirosul cafelei. Simtul mirosului este indirect legat de simtul gustului, si de aceea prima perceptie olfactiva a cafelei va influenta gustul pe care il veti simti atunci cand veti lua prima inghititura. Cateva dintre cuvintele folosite pentru a descrie aroma sunt puternica/usor afumata, de ciocolata, de caramel, de fructe, de alune sau de esenta/de condiment.

Ce este aciditatea?

Aciditatea se refera la gustul pe care il lasa cafeaua pe limba. Acesta poate varia de la un gustul usor placut la gustul intepacios si acru. Oamenii descriu aciditatea raportandu-se la o scala care porneste de la aciditate redusa si ajunge la aciditate mare. Cafeaua cu aciditate scazuta lasa un gust fin si placut in timp ce cafeaua cu aciditate mare lasa "gura punga".

Ce reprezinta corpul cafelei?

Corpul reprezinta proprietatea fizica a cafelei care se refera la densitate. Acesta se apreciaza pe o scala care porneste de la usor/subtire/plat si merge pana la plin/puternic/intens. Ganditi-va la aceasta cand beti o cana de ciocolata calda - cat de densa este ciocolata? Este diluata sau groasa?

Ce reprezinta savoarea?

Savoarea se refera la senzatia pe care o traiti atunci cand va sorbiti cafeaua. Aceasta combina trei elemente: aroma, aciditatea si corpul cafelei. Pur si simplu descrieti savoarea cafelei folosind primul adjectiv care va vine in minte atunci cand gustati din ceasca dumneavoastra de cafea. Asemanati aceasta savoare cu cea a altor fructe/mirodenii cum ar fi portocalele (citrica), iasomia (mireasma florala), chimen(aromat) etc.

Cum sa scad nivelul de aciditate al cafelei pe care o beau?

Pur si simplu adaugati niste lapte. Orice tip de lapte merge, lapte proaspat, lapte indulcit sau simplu; depinde doar de preferintele dumneavoastra.

Ce factori influenteaza procesul de preparare a cafelei?

Exista multi factori care afecteaza procesul de preparare a cafelei. Vom enumera doar cativa: Prospetimea apei - cu cat apa este mai proaspata, cu atat mai proaspat va fi gustul cafelei. Nu folositi apa deja fiarta. Persoanele cele mai pretentioase folosesc numai anumite branduri de apa minerala dar, serios, nu este necesar sa ajungeti la astfel de extreme. Temperatura apei - apa aproape fiarta este numai buna. Folositi apa incalzita la 90-95C pentru a obtine rezultate optime. Apa la 80C sau mai putin nu este buna deloc. Nu veti obtine deloc aroma. Durata de preparare - in functie de preferintele personale, s-ar putea sa vreti sa lasati sa se infuzeze cafeaua timp de 30 de secunde inainte de a lasa sa curga din nou apa prin filtru. Gradul de maruntire a boabelor - cafeaua macinata cu granulatie mai mare va da rezultate diferite fata de cafeaua macinata fin. Atunci cand folositi cafea macinata mai mare, puneti mai multa, iar atunci cand aceasta este macinata fin, puneti mai putin.

Ce este cafeaua decofeinizata pana la urma?

Este foarte posibil sa spuneti despre cafeaua decofeinizata ca este cafeaua care nu contine cofeina, lucru care este adevarat - partial. Cafeaua decofeinizata este acel tip de cafea care contine cel mult 2.5% cofeina. Prin urmare, aceasta contine cofeina, dar intr-o cantitate foarte mica. Persoanele foarte sensibile sau alergice la cofeina sunt sfatuite sa nu incerce cafeaua decofeinizata. Cafeaua decofeinizata se obtine prin extragerea cofeinei din boabele de cafea. Acest lucru se poate face prin mai multe metode cum ar fi procesarea cu clorhidrat de metilen, cu dioxid de carbon, si metoda procesarii cu apa.

Procesul de decofeinizare compromite complet gustul cafelei?

In functie de metoda folosita, este posibil ca procesul sa reduca sau nu gustul cafelei. Metode precum cea in care se foloseste dioxidul de carbon sau apa pastreaza savoarea cafelei in timp ce alte metode precum procesarea cu clorhidrat de metilen nu face acest lucru.

Cum afecteaza cafeaua performanta intelectuala?

Majoritatea cercetarilor in acest domeniu implica realizarea unor masuratori ale procesului intelectual care pun in evidenta capacitatea de a indeplini diferite sarcini. Cercetarile pot fi rezumate dupa cum urmeaza: - Cofeina din cafea sporeste atentia si reduce oboseala. Acest lucru poate fi foarte important in situatiile in care nu puteti sta treji (spre exemplu atunci cand lucrati noaptea). - Cofeina din cafea imbunatateste performantele in activitatile care presupun un nivel ridicat de atentie si raspunsuri exacte. Iarasi, aceste efecte sunt adesea mai clare atunci cand nu va puteti concentra (oboseala) desi exista dovezi ca beneficiile pot fi observate si atunci cand o persoana este intr-o forma buna.

Daca beau cafea in mod regulat corpul meu va avea nevoie de un volum mai mare de cofeina?

Consumul regulat de cofeina din cafea se dovedeste a fi benefic pe termen lung. Cu toate ca persoanele care consuma cafea in cantitati mari nu au o activitate cerebrala mai buna, acestea sunt mai alerte in desfasurarea activitatilor functionale normale. Acest lucru pare sa nu se schimbe in timp.

Cum stiu care este cantitatea de cafea potrivita pentru mine?

Majoritatea oamenilor reusesc sa isi regleze consumul de cafea la un nivel care le prieste lor. Spre exemplu, studiul obiceiurilor arata ca oamenii beau cafea in timpul zilei pentru a capata un plus de energie. Intr-adevar, majoritatea oamenilor nu beau multa cafea spre sfarsitul zilei, avand in vedere ca este important sa nu fii agitat atunci cand mergi la culcare.

Are cafeaua vreun efect asupra performantelor mele fizice?

Cele mai importante studii au ajuns la urmatoarea concluzie: cofeina pe care o consumam atunci cand bem cafea ne sporeste rezistenta fizica. In schimb, efectele asupra capacitatii de a indeplini sarcini care solicita eforturi mari pe perioade scurte de timp (ridicarea sau caratul obiectelor grele) este mai putin evident.

Cum ma poate ajuta cafeaua atunci cand ma simt obosit si plictisit?

Mai multe studii arata ca efectul cafelei care contine cofeina asupra starii de spirit si a performantelor sunt cel mai evidente in situatii in care avem dificultati in a sta treji (de oboseala serioasa). In astfel de situatii, consumul de cafea duce la imbunatatirea performantelor.

De ce este cafeaua asa de importanta atunci cand lucram?

Lipsa de energie si atentia scazuta sunt probleme majore la locul de munca. Atentia sporita este extrem de importanta in meseriile de risc, unde neatentia poate sa se soldeze cu accidente sau cu ranirea muncitorilor. Cafeaua s-a dovedit a fi benefica, inclusiv in conditii militare extreme, si consumul acesteia este o metoda recomandata de combatere a oboselii.

Cum au fost evaluate toate aceste lucruri in conditii de lucru?

Prin examinarea efectelor cofeinei din cafea asupra tonusului si a performantelor la inceputul si la sfarsitul zilei de munca, s-a constatat ca parametrii indica cifre diferite. Diferenta dintre aceste cifre permite specialistilor sa masoare nivelul de oboseala si deci de performanta de-a lungul zilei.

Puteti sa imi oferiti un exemplu de astfel de studiu?

Profesorul Andrew Smith de la Departamentul de Psihologie al Univeristatii din Bristol a coordonat un astfel de studiu prin care s-au facut cercetari asupra efectelor consumului de cofeina asupra modificarilor performantei de-a lungul zilei. In plus, participantii si-au monitorizat si ei starea de spirit astfel incat sa se poate examina daca anumite stari de spirit determina consumul de cofeina. Studiul a luat in calcul 4 tipuri de situatii. In conditii de viata obisnuite, participantii au fost capabili sa isi urmareasca rutina zilnica. Situatiile 2 si 3 au fost la alegerea participantilor, dar erau conditionati sa aleaga intre a bea cafea cofeinizata, decofeinizata, ceai sau produse cola. In cea de-a patra situatie consumul de cafea a fost controlat, iar participantii au fost instruiti sa consume doar urmatoarele bauturi, in cantitatile respective: o ceasca de cafea la 10.30, o ceasca de ceai la 15.30 si un pahar de cola la 20.30. Starea de spirit a subiectilor a fost evaluata la intervale constante de timp in timpul zilei si rezultatele au aratat ca acestia au baut mai multa cafea dimineata si ca tendintele de consum au fost aceleasi la toate grupurile studiate. Rezultate: In ce priveste vioiciunea/atentia, cel mai redus nivel s-a inregistrat in cazul celor care au consumat doar cafea decofeinizata aproape toata ziua. Rezultatele au aratat deasemenea ca persoanele care au baut cafea normala au inregistrat efecte benefice in ceea ce priveste vioiciunea/vigielnta si performantele. Sarcinile au fost executate mai incet in cazul celor care au baut cafea decofeinizata spre sfarsitul zilei in comparatie cu persoanele care au consumat un nivel mare de cofeina. Deci acest studiu arata in mod clar ca persoanele consumataore de cafea cofeinizata resimt mai putin oboseala de-a lungul zilei. Rezultatele obtinute astfel pot fi aplicate si in alte situatii sau meserii, care necesita studierea efectelor benefice ale cafelei pe durate mai lungi de timp.

Care sunt efectele consumului de cafea in cantitati obisnuite?

Cea mai importanta dovada a efecteor benefice ale consumului regulat de cofeina este reprezentata de rezultatele studiului condus de Dr. Martin Jarvis de la Institutul de Psihiatrie din Londra, studiu publicat in 1993. In cadrul acestui studiu a fost evaluata/examinata relatia dintre consumul obisnuit de cafea si ceai si performantele cognitive ale oamenilor. Subiectii au fost supusi unor teste de reactie neconditionata si de reactie in cinditii impuse si au completat niste chestionare despre consumul obisnuit de cafea si de ceai. S-a constatat ca exista o legatura clara intre performantele cognitive crescute si volumul crescut de cafea consumata (cele mai bune performante fiind obtinute de persoanele care au consumat cam 400 mg de cofeina zilnic). Rezultatele au aratat ca imbunatatirea performantelor cognitive a fost mai vizibila in cazul celor care au consumat un volum mare de cofeina de-a lungul unei perioade cat mai lungi.

- Cateva descoperiri surprinzatoare despre cafea

Cafeaua si sanatatea - cateva descoperiri surprinzatoare

Oamenii beau cafea peste tot in lume, in fiecare zi, fie ca sunt tineri sau batrani. Dar, ca de altfel in cazul altor lucruri de care ne bucuram in viata de zi cu zi, ne intrebam uneori daca este buna pentru sanatatea noastra. Dupa miile de studii realizate asupra cafelei, este din ce in ce mai clar ca daca o bem in cantitati moderate, pana la 4/5 cesti pe zi, cafeaua nu este daunatoare, ba chiar poate avea efecte benefice asupra sanatatii noastre. Pentru a demonta cateva idei gresite despre cafea, va prezentam in cele ce urmeaza ultimele descoperiri asupra catorva dintre beneficiile mai putin cunoscute ale cafelei asupra sanatatii.

Ne protejeaza cafeaua impotriva maladiei Alzheimer?

Maladia Alzheimer este una dintre cele mai comune forme de dementa in zilele noastre,iar prevenirea si tratamentul acesteia au devenit o provocare pentru sanatatea publica in toata lumea. A intelege rolul cafelei ca factor protector este un aspect de care oamenii sunt din ce in ce mai constienti, pe masura ce studiile stiintifice arata ca persoanele care consuma cofeina prezinta un risc mai scazut de a dezvolta Alzheimer.
Un astfel de studiu realizat la nivel national in Canada, a avut ca subiecti 6.434 de oameni. Toti aveau 65 de ani sau mai mult in momentul in care studiul a fost demarat, in 1991, si niciunul dintre ei nu prezenta semne de Alzheimer. In 1996, din cei 4.615 inca in viata, 194 au fost depistati cu Alzheimer. Analizele realizate asupra acestor 4.615 persoane au aratat ca consumul de cafea, pe langa alti factori cum ar fi activitatea fizica regulata, a fost asociat cu riscul scazut de a dezvolta Alzheimer. Rezultate asemanatoare pentru consumul de cafea au fost obtinute si in cadrul unui studiu mai putin organizat in Portugalia.

Cafeaua inhiba somnul?

Multi oameni spun ca din cauza cafelei nu pot dormi si se abtin sa bea seara. Toti stim ca daca bem cafea suntem mai energici si mai alerti in timpul zilei. Asta inseamna ca s-ar putea sa ne ia mai mult timp sa adormim. Dar studiile arata ca perioada/starea de visare din timpul somnului ramane neafectata. In acest sens, un studiu recent a aratat ca daca bem chiar si 7 cesti de cafea intr-o zi, acest lucru nu ne impiedica sa dormim si un alt studiu pe 760 de asistente medicale, a aratat ca alti factori, precum varsta si problemele familiale au un rol mai important in a ne tine treji. Intr-un studiu realizat asupra mai multor femei in varsta, nu s-a inregistrat nicio diferenta indusa de consumul de cafea in cazul celor care dormeau bine si cele care nu reuseau sa doarma.

Ne poate scapa cafeaua de durerile de cap?

Multe persoane sufera de dureri de cap, asa ca recentele cercetari care sugereaza ca o ceasca de cafea poate ameliora simptomele reprezinta vesti bune pentru toata lumea. Intr-un studiu recent desfasurat pe 301 persoane care sufera de dureri de cap au inghitit o combinatie de calmante recunoscute (ibuprofen) si cofeina. 80% dintre pacienti au observat o imbunatatire semnificativa a starii lor in 6 ore, in comparatie cu doar 67% dintre cei care au luat doar calmante. Cofeina este adesea folosita ca adjuvant in administrarea medicamentelor pentru durere deoarece imbunatateste absorbtia acestora si le sporeste efectul calmant. Multe persoane sustin ca o cafea tare le calmeaza migrena sau chiar o elimina daca este consumata in faza de inceput a durerii de cap. Se stie ca substantele care dilata vasele de sange, cum ar fi alcoolul, pot cauza dureri de cap de natura vasculara. Substantele constrictoare, precum cofeina, pot contracara efectul dureros al dilatarii vaselor de sange din creier.

Cafeaua agraveaza osteoporoza?

Data fiind constientizarea tot mai frecventa a incidentei osteoporozei, la femeile mai in varsta, posibila relatie dintre consumul de cofeina si sanatatea oaselor este un domeniu de cercetare relativ nou. Un studiu recent arata ca desi excretia urinara de calciu creste usor dupa consumul de bauturi cofeinizate, efectul cofeinei este compensat de eliminarile reduse de calciu mai tarziu de-a lungul zilei, deci efectul acesteia este neglijabil si nu are vreo influenta asupra osteoporozei sau asupra densitatii osoase. Un studiu si mai recent, care urmarea efectele consumului de cafea pe termen lung asupra structurii osoase a femeilor intre 55 si 70 de ani, care au urmat o terapie de substitutie hormonala pentru o perioada foarte scurta sau deloc, a dat rezultate asemanatoare. Rezultatele demonstreaza ca faptul de a consuma cafea nu poate fi asociat cu nicio schimbare a densitatii osoase.

Cafeaua poate cauza arsuri stomacale?

Arsurile stomacale sau aciditatea la stomac este un simptom foarte comun si neplacut ce poate fi cauzat de multe lucruri care variaza de la consumul de mancaruri condimentate la stres. Intr-un studiu care a implicat 394 de pacienti cu arsuri stomacale, nici aciditatea si nici concentratia cafelei nu a putut fi asociata cu senzatia de arsura. Exista unele persoane care se plang de senzatii de arsura dupa ce beau cafeaua, dar este totusi mai probabil ca acestea sa fie asociate cu masa consumata mai devreme decat cu faptul de a fi baut cafea. De asemenea, nu exista dovezi solide care sa ateste ca faptul de a bea cafea este daunator pentru stomac sau duce la formarea ulcerului gastric sau duodenal.

Cafeaua poate ajuta in tratarea astmului?

Incidenta cazurilor de astm a crescut semnificativ in intreaga lume in ultimii 20 de ani. In unele tari industrializate incidenta este de 10%(UK) sau 14%(Japonia) din populatie. Efectele benefice ale cafelei asupra conditiei astmaticilor este cunoscuta de mai bine de 100 de ani si aceasta a fost folosita in tratarea astmului in Scotia cel putin din 1895. Acest efect benefic este confirmat de descoperirile recente. Un studiu italian realizat asupra a 72.284 de oameni a aratat ca incidenta cazurilor de astm scade cu 28% daca persoanele afectate beau trei sau mai multe cesti de cafea pe zi. Rezultate similare s-au obtinut si pentru un grup de 20.322 de americani, incidenta cazurilor scazand cu 29%, iar incidenta crizelor scazand cu 13%, in conditiile in care persoanele care beau cafea in mod regulat au fost comparate cu persoanele care nu beau cafea deloc.

Cafeaua poate crea dependenta?

Nu. Cu toate ca placerea de a bea cafea in mod regulat poate fi descrisa ca o obisnuinta, si cu toate ca faptul de a bea cafea este cunoscut ca stimulant energizant, acest lucru nu poate fi confundat cu dependenta. Agentii precum Organizatia de Sanatate Mondiala au afirmat ca "Nu exista nicio dovada potrivit careia consumul de cofeina nu are nici pe departe consecinte fizice si sociale precum cele care sunt associate cu abuzul grav de droguri". Bautul de cafea nu da dependenta si acest fapt a fost demonstrat de un studiu recent, care arata ca cofeina nu actioneaza asupra regiunilor creierului responsabile pentru recompensa, motivatie si dependenta in acelasi fel in care actioneaza amfetaminele precum cocaina. De asemenea, simptomele slabe de disconfort fizic, precum durerile de cap sau starea de letargie, pe care le resimt unii bautori de cafea, nu au o legatura evidenta cu cantitatile consumate zilnic.

Ne putem deshidrata din cauza cafelei?

Cofeina din cafea este un diuretic slab, in consecinta aceasta poate creste volumul de urina eliminata, dar consumul moderat, de pana la 4/5 cesti pe zi, nu are un efect mai important decat apa plata. Multi oameni, inclusiv atletii si cei care zboara pe distante lungi, sunt sfatuiti sa se abtina de la a bea bauturi care contin cofeina. Se presupune ca cofeina poate accentua deshidratarea si cauza scaderea performantelor atletilor sau slabirea starii de sanatate, desi nu exista nicio dovada stiintifica care sa sustina aceasta presupunere. In ceea ce ii priveste pe atleti, noua studii care s-au axat pe analiza efectele consumului de cofeina asupra volumului de urina eliminat, au fost reevaluate de curand. Autorul a ajuns la concluzia ca descoperirile stiintifice au confirmat faptul ca atletii si practicantii de sporturi in general nu ar mai suferi de dezechilibre intre nivelul de fluide si cel de electroliti din corp daca ar consuma bauturi cofeinizate in cantitati moderate si ar urma o dieta sanatoasa. Sfatul pentru cei care fac zboruri pe distante lungi este sa bea in mod regulat lichide pentru a reduce riscul de tromboza. Cafeaua poate fi o parte din volumul zilnic de lichide recomandat, care este de cel putin de 1,5-2 litri.

Sursa: Organizatia Internationala al Cafelei [ICO]

Cafeaua, stiati ca...?

Va propunem o sectiune cu diverse informatii despre cafea.

Cafeaua este cea mai populara bautura din lume, cu peste 400 de miliarde cersti consumate in fiecare an.

Cafeaua a fost descoperita in Africa de Est, actuala Etiopie. Legenda spune ca un cioban numit Kaldi, dupa ce a observat comportamentul ciudat al caprelor lui care mancasera boabe dintr-un tufis, a incercat si el iar efectul de reenergizare a fost imediat.

Prin interzicerea consumului de alcool de catre Coran, la inceputul secolului XV, locul sau a fost ocupat de cafea.

In lumea veche araba, cafeaua era un produs principal al vietii de familie, si astfel unul dintre motivele legiferate de divort era situatia in care un barbat refuza producerea cafelei pentru sotia sa.

In Europa, cafeaua a inceput sa fie comercializata in 1615, fiind vanduta la inceput in farmacii ca remediu medical.

Tot in Europa, la inceput, cafeaua era cunoscuta drept "vin de Arabia".

Ghiceste-ti viitorul in cafea

Dupa ce ai savurat cafeaua de dimineata, care obligatoriu trebuie sa fie cu zat ca sa poti ghici, invarte ceasca de trei ori, astfel incat zatul sa se imprastie pe suprafata canii si intoarce cana cu gura in jos pe farfurioara si las-o sa se usuce timp de 5 minute. Intoarce apoi ceasca si incepe sa-ti ghicesti viitorul in functie de imaginile care ti se arata. Semnificatia acestora o gasesti in continuare.
Ghiceste-ti viitorul in cafea
Figuri geometrice
Linii
O linie – un mic castig financiar
Mai multe linii una sub alta – sanatate buna si viata fericita.
Doua, trei linii ondulate – succesele vin unul dupa altul
Linii catre fundul cestii – drumuri pe care le vei face
Linii care despart ceasca in doua – calatorie peste hotare
Linii taiate de alte linii – piedici in afaceri
Patrat
Patrat –reusita in afaceri
Patrat taiat de o linie curba – viitor compromis
Patrat cu o cruce in interior – infidelitate
Patrat plin – boala apropiata
Mai multe patrate mici pe fundul cestii – prieteni lingusitori
Cerc
Cerc cu patru puncte in interior – nasterea unui copil
Cerc plin – bogatie apropiata
Cerc mare pe fundul cesti – casatorie fericita
Cerc cu o cruce in interior – pierderea libertatii
Mai multe cercuri – mai multe legaturi amoroase in scruta durata
Romb
Romb plin – o mare fericire conjugala
Romb gol – necaz in afaceri
Mai multe romburi – petrecere
Triunghi
Triunghi – o slujba, un serviciu stabil
Triunghi cu varful in sus – noroc in ceea ce ti-ai propus
Triunghi cu varful in jos – esec
Cruci
Cruce intr-o zona cu mult alb in jur – depasesti obstacolele in calea ta
Cruce cu marginea cestii – mai ai de asteptat pana la realizarea proiectelor
Cruce pe fundul cestii – auzi de o moarte
Animale
Albina – eforturi recompensate prin succes
Broasca – prefacatori
Bufnita – schimbari
Cal – casatorie
Capra – dusman
Caine – prieten devotat
Cocos – vesti bune de departe
Fluture – flirt
Iepure sau cap de iepure – un succes rapid si de scurta durata
Lebada – o realizare
Leu – succes in afaceri
Lup – tradare
Magar – o perioada lunga de munca grea
Musca – suparare
Papagal – neintelegeri in familie
Pasare de zbor – veste
Paianjen – succes la bani
Peste – dragoste de durata
Pisica – inselatorie
Porc – noroc
Porumbel – iubire impartasita
Sarpe – cineva care iti vrea raul
Soarece – pierderi financiare
Urs – obstacole in proiectele pe care le ai
Vaca – belsug
Vulpe – viclenie
Figuri umane
Mai multi oameni la un loc – petrecere
Femeie sau cap de femeie – prietenie
Grup de femei – invidie
Barbat singur – musafie neasteptat
Barbat cu barba – primesti sprijin din partea unei persoane protectoare
Cocosat – castiguri financiare neasteptate
Diverse obiecte
Un pod – succes in strainatate
Un turn – ai nevoie de protectie sau de o perioada de reflexie
O lumanare – o marerealizare
Unul sau mai multe oua – succes in proiecte pe care le ai in curs de desfasurare
Un brad – fericire familiala
Un cos – noutati si succese zilnice
Reguli de ghicit in cafea
In stanga toartei cestii se citeste trecutul, iar in dreapta se citeste viitorul
Figurile de pe fundul cestii reprezinta viata amoroasa
Figurile de langa toarta cestii reprezinta casa si familia
Figurile de la gura cestii se intrepreteaza ca intampalari in viitorul apropiat
Figurile intunecate au semnificatia negativa, iar figurile luminoase, cu mult alb imprejur au semnificatia pozitiva.
De retinut
Interiorul cestii de cafea trebuie sa fie de culoare alba pentru a putea vedea mai bine semnele prefigurate
Asigura-te ca nu ai mai mult de o lingurita de zat la o ceasca de cafea
Pune-ti o dorinta sau gandeste-te la ceea ce vrei sa ti se arate in cesca in timp ce bei cafeaua

- Lapte cu cafea si aditivi alimentari

Lapte cu cafea şi aditivi alimentari

Produsul "Zuzu Espresso" conţine, pe lângă lapte şi cafea, aditivi alimentari care pot afecta buna funcţionare a organismului. Mai mult, în majoritatea magazinelor se găseşte la raionul de lactate, deşi nu se încadrează în această categorie. Prin această aşezare este uşor accesibil chiar şi copiilor, care, văzându-l lângă iaurturi, îşi pot imagina că îl pot consuma fără probleme. Numai că simpla prezenţă a cafelei face ca produsul să fie total nerecomandat copiilor.

În compoziţia produsului intră şi amidon modificat de porumb, însă producătorul nu specifică despre ce aditiv din această categorie este vorba. Ar fi putut folosi amidon oxidan E1404, fosfat de monoamidon E1410, fosfat de diamidon E1412, fosfat de diamidon fostfat E1413, fosfat de diamidon acetilat E1414, amidon acetilat E1420, adipat de diamidon acetilat E1422, amidon hidroxipropilat E1440, fosfat de diamidon hidroxipropilat E1442 sau octenil succinat de amidon sodic E1450. Oricare dintre aceşti aditivi provoacă probleme la nivelul tractusului intestinal.

Producătorul a folosit probabil varianta scurtă a denumirii pentru a nu speria consumatorul cu un nume care sună atât de chimic. La fel a făcut şi cu alţi aditivi folosiţi. Pentru guma carruba şi acidul ascorbic a folosit denumirile lite­rare, în schimb pentru celelalte E-uri a ales varianta codurilor folosite la nivelul Uniunii Europene. E524, hidroxid de sodiu sau sodă caustică, nu este recomandat a fi consumat frecvent, fiind chiar interzis în unele ţări. E339, fosfat de sodiu, este incriminat în dezechilibrarea balanţei calciu/fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase, ne avertizează profesorul doctor Gheorghe Mencincopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

În urma analizei, specialistul nostru ne spune că produsul nu este recomandat copiilor, femeilor însărcinate şi care alăptează, supraponderalilor şi obezilor, celor cu maladii cardiovasculare, hiper­tensivilor, celor cu osteoporoză si celor cu intoleranţă la cafeină. De asemenea, persoanele cu intoleranţă la lactoză vor consuma produsul cu precauţie, iar diabeticii vor ţine cont de aportul de glucide.


ETICHETA ZUZU. Espresso. Lapte cu cafea. Lapte semidegresat 1,5% grăsime, bază de cafea espresso 10% (extract de cafea), amidon modificat de porumb (unul dintre E1410/E1414/E1412/E1440), colorant E150d (caramel), corector de aciditate E524 (hidroxid de sodiu, sodă caustică), aromă, stabilizator gumă de carruba (E410), antioxidant acid ascorbic (E300), zahăr, corector de aciditate E339 (fosfat de sodiu). Valoare energetică 62kcal/261 kj, proteine 2,8g, glucide 9,3 g, lipide 1,5 g. Conţinut cofeină 103,5 mg

- Bombe alimentare : cafeaua la plic

Bombe alimentare: cafeaua, otrava de dimineaţă care costă doar un leu

Sortimentele la plic, la leu sau la capsulă, conţin aceleaşi chimicale din care se fac îngrăşămintele chimice sau hârtia. Cel mai bine este să cumpăraţi cafea boabe şi să o măcinaţi acasă.

Bagi fisa, iese paharul şi curge cafeaua. Sau arunci în grabă praful din plic într-o cană cu apă fierbinte şi amesteci. Nicicând marketingul nu a fost mai agresiv, ducând ideea de cafea în derizoriu.

Azi, puţini au răbdare să-şi cumpere boabe de cafea şi să le râşnească. Nici ibricul nu mai e la modă şi nici cafeaua din comerţ nu mai e ce-a fost.
Comoditatea ne costă sănătatea, spun medicii: zi de zi, cafeaua "la 1 leu", "3 în 1" sau, mai nou, capsulele pentru espressor livrează "E-uri" pe bandă rulantă, sintetice ascunse în denumiri ciudate şi lungi, care te descurajează să mai citeşti eticheta, dar nu te descurajează să mai bei.

Toate aceste substanţe au rolul lor: unele lucrează la gust, altele dau consistenţă, ţinând loc de frişcă şi lapte, altele omogenizează grăsimea pentru aspect.

Organismul nu este pregătit să digere avalanşa de chimicale şi face eforturi în acest sens. Între timp, se strică, pe rând, ficatul, rinchii şi imunitatea.

Intruşi: ulei din margarină şi îngrăşăminte chimice

Am luat la întâmplare câteva pliculeţe de cafea "3 în 1", le-am analizat eticheta şi am rugat medicii să o descifreze.

De exemplu, "Nescafe 2 în 1 Creamer" conţine: pudră pentru cafea, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, corectori de aciditate (fosfat dipotasic, trifosfat pentasodic, polifosfat de sodiu, citrat trisodic), proteină de lapte (1,9%), emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri mono şi diacetil tartrici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi), anti aglomerant (dioxid de siliciu, sare), cafea instant (17%) şi sare iodată. Conţinutul rezultat are 48 de calorii.

Medicul Mihaela Ionescu confirmă că aceste substanţe de sinteză nu ar avea ce să caute în cafea. "Grăsimile hidrogenate se găsesc în margarinele de care fug toţi. Corectorii de aciditate măsluiesc gustul şi culoarea. Pot da alergii. Fosfaţii se foloseau ca îngrăşăminte chimice, iar azi toată lumea fuge de ele.

Emulgatorii, întâlniţi în produsele de patiserie, fac picăturile de grăsime cât mai fine. Toate aceste sintetice intoxică zilnic organismul", precizează nutriţionistul Mihaela Ionescu, de la Institutul "Nicolae Paulescu", din Bucureşti.

Primul care suferă e ficatul. "El este principalul luptător cu toxinele. Deşi este organul cu cea mai mare putere de regenerare, dacă este suprasolicitat, cedează. Şi aşa apar hepatitele cronice şi ciroza. Şi rinchii suferă, şi imunitatea", adaugă medicul.

Cafeaua "3 în 1" dă bici inimii

Un alt sortiment, "3 în 1 Mild", are zahăr în proporţie de 50%, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, cafea instant (7,5%), corectori de aciditate (fosfaţii menţionaţi), proteină din lapte (0,8%), sare, emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi), arome, antiaglomerant (dioxid de sodiu) şi 66 de calorii.

"Aceasta nu mai e cafea. O bei doar de gust: e dulce, aromată, dar nu mai are efect tonic. Totuşi, aceste plicuri nu sunt mai dăunătoare decât sucurile carbogazoase, cu E-uri interzise în Europa", subliniază nutriţionistul Luiza Pîrvu.

Mulţi oameni se plâng de tremur şi palpitaţii după ce beau cafele la plic. "Concentraţia de cofeină este mai mare, pentru că este praf. Una pe zi e de ajuns", recomandă Luiza Pîrvu.

"Hârtie" în loc de frişcă

La cafelele de la automat, aceleaşi ingrediente. De preferat ar fi să căutaţi maşinile care macină boabele pe loc. Înainte, ingredientele cafelei de la automate erau ţinute la secret. Acum, producătorii sunt obligaţi să le afişeze. Aşa am aflat că un sortiment cu lapte (caffe latte) conţine: apă, zahăr, pudră de lapte (lapte praf semidegresat 1,5%, zer praf, lactoză), cafea solubilă (3,3%) şi urme de soia. Despre soia, medicul Ionescu spune că "e un produs bun, dar, azi, se profită de bunul său renume pentru a face produsele cât mai toxice".

Aceleaşi substanţe se regăsesc şi în latte sau espresso machiatto. În capuccino, apar şi alţi "intruşi" greu de pronunţat, printre care agent de îngroşare (carboximetilceluloză), din care se face hârtia.

"Celuloza e greu de digerat pentru mamifere, ele n-au aceleaşi enzime ca erbivorele.Forţează stomacul. Producătorii recurg la ea ca să îngroaşe lichidul. În loc să pună frişcă sau spumă de lapte, le înlocuiesc cu chimicale", adaugă medicul.

Cafea la capsulă, marketing amestecat cu praf

Recent au apărut şi caspule de cafea pentru espressor. Liviu F., liderul comunităţii online de espresso din România, reclamă marketingul mincinos din jurul acestora.

"Sunt un mare fan espresso. Real espresso, nu fake. Mă refer la toţi producătorii de capsule. Ingredientele lor sunt identice cu cele din cafelele la vendomate. Aşa bem caramel amoniacal, dioxid de siliciu, fosfat etc., în special în capsulele cu specialităţi din lapte", subliniază Liviu.


"Ulei hidrogenat se găseşte şi în margarină. Fosfaţii erau folosiţi ca îngrăşământ chimic. În timp, intoxică ficatul."
MIHAELA IONESCU, medic nutriţionist

17%
este concentraţia de cafea instant dintr-un "3 în 1" cu lapte. Acesta conţine mult mai multă cofeină decât o cafea de la automat, fără lapte, cu 1,5% cafea instant

MIT SPULBERAT

Cafeaua din comerţ nu e 100% sigură

Nici cafeaua obişnuită din comerţ nu mai este sigură, pentru că nu ştii cu adevărat ce se ascunde în cutie. Indicat este să cumpăraţi cafea boabe, pe care să o măcinaţi acasă, înainte de preparare.

"Acum, se bagă năut, malţ, cicoare, amidon ca să îi mărească volumul, ceea ce nu este în regulă. Nici nu înnobilează gustul cafelei, din contră, îi dă gust de nechezol, nici nu este foarte sănătos. O asemenea cafea cu năut era recomandată cardiacilor, hipertensivilor etc., pentru că mai taie din cofeină", explică nutriţionistul Mihaela Ionescu.

Surprinzător, băuturile pe bază de cereale, gen Inka, nu reprezintă o alternativă sănătoasă. "Bobul de cafea se prăjeşte într-un anumit fel pentru a nu fi toxic, însă cerealele astea se prăjesc, de regulă, în ulei", adaugă medicul.

Arborele de cafea

Cu toate ca exista 50 de specii diferite de arbori de cafea ai marii familii Rubiacee, putem afirma ca doar 3 au importanta comerciala:

Arabica cu varietatile: typica (0,8-1,4% cafeina), marella, maragogypte, bourbon, laurina, mokka, caturra;
Canephora cu varietatile: robusta (1,7-4,0% cafeina), kouillou, niaouli;
Liberica - ocupa cea mai mica pondere numai in zona Africii si seamana mult cu robusta.
Cafeaua arabica creste pe platouri situate la altitudini cuprinse intre 600 si 2000 metri, in timp ce robusta creste in climatul tropical umed al padurilor ecuatoriale la altitudini cuprinse intre 0 si 600 metri. Arabica reprezinta 75% din productia mondiala.
O caracteristica botanica a arborelui de cafea este faptul ca pe o ramura pot creste in acelasi timp flori, boabe verzi, galbene si rosii (coapte). Cele doua specii de cafea se deosebesc foarte putin din punct de vedere botanic, cu toate ca robusta are frunze mai mari si mai ondulate Robusta este mai rezistenta la boli decat arabica.
Arborele de cafea este vesnic verde, cu o inaltime de 2-3 m in cazul culturilor intretinute si poate atinge 10 m in salbaticie. Scoarta lui are culoare gri-varzui si florile au parfum de iasomie. In primul an nu are flori. Frunzele au forma de lance, sunt ceruite, lucioase si tot timpul verzi. Dupa autopolenizare se dezvolta fructele de culoare verde inchis iar in cateva luni trec de la culoarea galbena la rosu inchis.
Fructele au 1,5 cm lungime si forma usor lunguiata. Coaja acopera doua seminte de cafea. Fiecare bob este acoperit de o pielita pergamentoasa sub care se afla o alta foarte subtire argintie.
Pentru a se dezvolta si creste, cafeaua are nevoie de conditii specifice. Climatul trebuie sa fie cald (20-25°C), temperaturile peste 30 grade sau inghetul nefiind propice. Cel mai bine se dezvolta in soluri vulcanice bogate bine drenate si poroase aflate in zone cu precipitatii sezoniere bogate. Grosimea solului trebuie sa fie cel putin 3 metri, zonele sa fie partial umbrite. Pe glob, zona ideala se gaseste intre tropicul Cancerului si tropicul Capricornului.

Recoltarea Cafelei

Recoltarea mecanica este practic imposibila deoarece terenul pe care creste cafeaua este de regula muntos si datorita caracteristicilor botanice ale arborelui de cafea. Boabele coapte sunt recoltate regulat deoarece se rascoc intr-un interval de 10-14 zile. Fiecare arbore produce o medie de 2-4 kg de boabe, un culegator putand culege zilnic cca. 90 kg.

Conservarea cafelei prin metoda uda: O masina striveste pulpa fructului, lasand boabele de cafea protejate doar de pielita pergamentoasa, dupa care se pun in rezervoare la fermentat. Fermentatia elimina orice urma de pulpa, acestea fiind indepartate cu jet de apa rece. Boabele ude sunt expuse apoi la soare sau uscate mecanic, apoi o masina exfoliaza pielita pergamentoasa si cea argintie.
Conservarea cafelei prin metoda uscata: Fructele recoltate se intind pe suprafete mari, expunandu-se la soare. Uscarea tine doua-trei saptamani. Dupa ce boabele s-au uscat, se pun intr-o masina care elimina pulpa si pielitele.
Urmeaza ambalarea si transportul catre prajitoriile ce utilizeaza echipamente speciale, obtinand prin diferite retete, tipuri diferite de cafea, cu gusturi diferite.

- Retete de cafea

Retete cafea

Va punem la dispozitie o lista cu retete de preparare a cafelelor, retete usor de aplicat dar si retete complexe pentru cunoscatori

1. Espresso
7g cafea
30 ml lichid in cescuta
2. Espresso ristretto
7g cafea
20 ml lichid in cescuta

3. Espresso lungo
7g cafea
40 ml lichid in ceasca (plina)
4. Espresso doppio
Espresso dublu servit in ceasca mare de cappuccino
14g cafea
80 ml lichid in ceasca
5. Espresso macchiato
Espresso servit cu spuma de lapte
7g cafea
30 ml lichid in ceasca
Se adauga peste cafea o lingurita de spuma de lapte
6. Espresso corretto
Espresso servit cu coniac sau lichior
7g cafea
30 ml lichid in ceasca
Se adauga peste cafea o lingurita de coniac sau Grappa (tuica de struguri)
7. Espresso con panna
Espresso servit cu frisca
7g cafea
30 ml lichid in ceasca
Se adauga peste cafea frisca
8. Espresso panonne
Espresso servit cu frisca lichida
7g cafea
20 ml lichid in ceasca + frisca lichida
Se adauga peste cafea frisca lichida.
9. Cappuccino
1/3 espresso
1/3 lapte
1/3 spuma de lapte
7g cafea
80 ml lichid in ceasca + spuma de lapte
10. Cappuccino Viennese
1/3 espresso
1/3 lapte
1/3 frisca
7g cafea
80 ml lichid in ceasca + frisca
Se adauga peste cafea frisca
11. Cappuccino frappe
25g-28g pudra de cappuccino frappe
160 ml lapte
1pliculet zahar
5-6 cuburi de gheata sfaramata
Se amesteca ingredientele in blender
Se serveste in pahar inalt si se orneaza cu frisca si topping de ciocolata.
12. Ice café
7g cafea
160 ml lapte rece
5-6 cuburi de gheata
Se toarna intr-un pahar inalt laptele rece peste gheata.
La sfarsit se adauga un espresso, turnat pe un cub de gheata si se orneaza cu frisca si ciocolata.
Fiind o bautura rece, zaharul se serveste separat, dizolvat in prealabil.
13. Cafea in 3 culori
7g cafea
160 ml lapte cald spumat
Laptele si spuma de lapte se toarna intr-un pahar inalt
La sfarsit se adauga un espresso ristretto , turnat incet pe marginea paharului si se orneaza cu ciocolata rasa sau scortisoara.
Fiind o bautura calda, paharul se incalzeste in prealabil la vaporizator.
14. Cafea in 4 culori
7g cafea
160 ml lapte cald spumat
2-4 ml sirop de ciocolata (foarte gros)
Laptele si spuma de lapte se toarna incet intr-un pahar inalt peste siropul de ciocolata .
La sfarsit se adauga un espresso, turnat incet pe marginea paharului si se orneaza cu ciocolata rasa sau scortisoara.
Fiind o bautura calda, paharul se incalzeste in prealabil la vaporizator.
15. Ciocolata calda
25g pudra de ciocolata
160 ml lapte cald spumat
Laptele si spuma de lapte se toarna incet intr-un pahar inalt peste pudra de ciocolata dizolvata (se toarna intai putin lapte si se amesteca pentru a se dizolva pudra).
Se orneaza cu ciocolata rasa .
Fiind o bautura calda, paharul se incalzeste in prealabil la vaporizator.
16. Copacabana coffee
1 espresso lung
20ml sirop de caramel
20 ml frisca lichida
20 ml lapte
20 ml zahar lichid (MONIN)
40 ml Bailey’s (Irish cream)
5 cuburi de gheata
Se amesteca ingredientele in shaker. Intr-un pahar se pune gheata sfaramata pana la ¾ din inaltimea paharului. Peste gheata sfarmata se adauga amestecul din blender. Se serveste in pahar inalt cu picior. Se decoreaza cu o umbreluta.
17. French kiss
1 espresso lung
20ml Triplusec – suc de portocale triplusec
20 ml frisca lichida
20 ml lapte
40 ml zahar lichid (MONIN)
4 cuburi de gheata
Se amesteca ingredientele in shaker. Intr-un pahar se pune gheata sfaramata pana la ¾ din inaltimea paharului. Peste gheata sfarmata se adauga amestecul din blender. Se serveste in pahar de MARTINI cu picior.
18. Mediterranean coffee
1 espresso lung
10ml SAMBUCA
20 ml frisca lichida
20 ml lapte
40 ml zahar lichid (MONIN)
5 cuburi de gheata
Se amesteca ingredientele in shaker. Intr-un pahar se pune gheata sfaramata pana la ¾ din inaltimea paharului. Peste gheata sfarmata se adauga amestecul din blender. Se serveste in pahar de MARTINI cu picior.
19. Liqueur coffee
1 espresso dublu
40ml lichior de cafea (cacao)
50 ml frisca lichida
50 ml lapte
40 ml zahar lichid (MONIN)
4 cuburi de gheata
Se amesteca ingredientele in shaker. Intr-un pahar se pune gheata sfaramata pana la ¾ din inaltimea paharului. Peste gheata sfarmata se adauga amestecul din blender. Se serveste in pahar inalt cu picior.
20. Café frappe
Pentru frappe: 3,6 g cafea instant (doua pliculete sau 2 lingurite)
1 lingurita inghetata vanilie
160 ml lapte rece
1 pliculet zahar
1cub de gheata
Pentru ornat : 2-4 ml lichior de ciocolata (foarte gros) sau crema de whisky
1 lingurita inghetata
4-5 cuburi de gheata
frisca
topping de ciocolata.
Ingredientele pentru frappe se introduc toate in shaker si se agita bine.Initial se dizolva cafeaua instant in putin lapte (pentru evitarea aglomerarii).
Separat, intr-un pahar se pune gheata, peste care se toarna lichiorul sau crema de whisky, apoi se adauga amestecul din shaker, si o lingurita de inghetata. Se orneaza cu frisca si topping de ciocolata.
21. Irish Coffee
20 ml Irish whiskey
7g cafea
1 pliculet zahar
frisca lichida
Se amesteca intr-un recipient (ibric) 20 ml de Irish whiskey cu zaharul, amestecul rezultat se incalzeste la vaporizator pentru topirea zaharului.
La urma se adauga frisca lichida. Se poate orna cu frisca.
22. Espresso yogurt.
Pentru acest preparat se va folosi iaurt de baut si un espresso lung , cantitatea de iaurt recomandata este de 200-250ml.
Se va amesteca cafeaua espresso , de preferinta indulcita deja , cu iaurtul intr-un blender la viteza mica spre medie – se recomanda ca iaurtul sa fie bine racit.
23. Affogato al caffe.
Intr-o cupa de forma triunghiulara se va turna putina cacao(dulce) apoi se pun doua lingurite de inghetata de vanilie peste care se va turna un espresso dublu.
Acest preparat se poate consuma cu lingurita iar ca topping doua boabe de cafea.
24. Vanilla frappe.
25g-28g pudra de french vanilla
25. 160 ml lapte
1 pliculet zahar
5-6 cuburi de gheata
Se amesteca ingredientele in blender.
Se serveste in pahar inalt si se orneaza cu frisca si topping de ciocolata.
26. Mokaccino.
1/3 topping de ciocolata/alune/amareto.
1/3 espresso scurt
1/3 frisca
Estetica acestui produs recomanda ca recipient de preparare un pahar de sticla.
In ordine in pahar se va pune unul din toppingurile recomandate peste care se va turna direct din aparat un espresso scurt apoi restul paharului se va umple cu frisca. Ponderea produselor in pahar trebuie sa aiba 1/3 din acesta fiecare in parte.
27. Marocchino.
1/3 topping de ciocolata/amareto/portocala/amareto.
1/3 espresso
1/3 spuma de lapte
cacao pudra ptr. ornat
Pasii sant aceasi ca la preparatul anterior atat doar ca in loc de frisca se va pune spuma de lapte iar ornarea se va face cu cacao pudra.
28. Flavoured Cappuccino.
Pasii de preparare sant aceasi ca la cappuccino (9.) diferenta fiind facuta de toppingurile ce se pot adauga retetei de preparare . Toppingul se va turna primul in ceasca de cappuccino dupa care se vor urma pasii retetei. Se va obtine un cappuccino cu aceleasi calitati mai mult el avand si un gust in plus oferit de unul dintre toppingurile folosite : portocala ,ciocolata , alune , amareto .
29. Sufle cu cafea.
Reteta cuprinde : 4 oua ,4linguri de zahar pudra ,100ml vin alb ,1ceasca de cafea neagra foarte concentrate ,50gr. nuci sau migdale.
Se amesteca un pahar de vin alb, o ceasca de cafea foarte concentrata si 4linguri de zahar. Se bate foarte bine aceasta compozitie , cu telul, timp de 10min.,dupa care se adauga 4galbenusuri si nucile sau migdalele macinate. Se mai bate inca putin! La
sfarsit se adauga albusurile batute spuma.Se toarna totul intr-un vas termorezistent
uns bine cu unt si se introduce in cuptorul incalzit inainte unde se tine 10 min.
Se serveste imediat!
30. Mazagran.
Reteta consacrata de Mazagran dovedeste ca acest preparat este puternic si racoreste atat trupul cat si mintea. Pentru prepararea mazagranului (trei pahare, trei portii) este nevoie de cafea preparata la filtru foarte concentrata, gheata si zahar.
Pentru inceput se prepara o cana de 500ml cafea filtru foarte puternica. Dupa ce a fost pregatita, aceasta cafea se va raci. In timpul acesta in pahare se toarna gheata pisata cat mai marunt. Se toarna cafeaua in pahare, se pune zahar dupa gust si se amesteca sau se agita bine pana cand compozitia se omogenizeaza. Aceasta cafea se bea cu paiul
Iar dupa caz se poate adauga frisca si un pic de rom.
31. Samy Ice Caffe.
Ingredientele acestei retete sunt : un espresso lung, 20gr. Sambuca, 20gr. Amaretto, o lingurita de zahar. Toate acestea se amesteca intr-un shaker cu multa gheata, apoi se toarna filtrat intr-un pahar de cocktail bine racit.
32. Choppeta Caffe.
Ingredientele folosite sunt : 1cafea espresso lunga, 20gr.rom, 20gr. Amaretto di Saronno, o lingurita de zahar. Toate ingredientele se amesteca in pahar si se orneaza cu frisca sau spuma de lapte.
33. Banana Caffe.
Reteta acestui cockteil este : un espresso lung, 20gr. rom Jamaican, 20gr.lichior de banane, o lingurita de zahar. Ingredientele se amesteca intr-un shaker cu multa gheata
apoi se toarna filtrat intr-o cupa de cockteil ornindu-se cu o feliuta de banana si pudra de cacao.

34. ICE Black.
Avem nevoie de o cafea lunga , 20gr. Batida de Coco si 10gr. sirop de menta. Se amesteca intr-un shaker cu multa gheata se toarna nefiltrat in pahar tumbler si se orneaza cu frunze de menta.
35. Honey Coffe.
Ingrediente : un espresso lung, 40gr. Drambuie(lichior de miere), 2lingurite de zahar.
Se amesteca in shaker cu gheata multa apoi filtrat se toarna in cupa bine frapata .
36. Nonno Caffe.
Ingredientele acestui preparat sunt: 1espresso lung, 40gr. William’s, doua lingurite de zahar brun – toate se incalzesc foarte bine la steamerul aparatului, se toarna intr-un pahar iar deasupra se pune spuma de lapte.
37. Frangelico Caffe.
La preparare se vor utiliza : 1espresso lung, 40gr. Frangelico (lichior de alune padure),
o lingurita zahar brun – ingredientele se incalzesc la steamer se toarna in pahar apoi se orneaza cu spuma de lapte.
38. Rococo Analcolico.
Pentru acest preparat avem nevoie de : 1 espresso lung, 20gr. lapte de cocos, cateva picaturi de sirop de trandafiri – toate componentele se amesteca/incalzesc la steamer se toarna intr-un pahar si se orneaza cu putina spuma de lapte.